Jurnal românesc – 24.01.2017
Preşedintele Klaus Iohannis a
declanşat, marţi, procedura pentru organizarea în România a unui referendum
prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei
împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD,
principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui
Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din
capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie.
Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa
prezidenţială de organizare a unui referendum. Amintim că, duminică, Klaus
Iohannis a participat la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva
schimbărilor pe care Executivul vrea sa le promoveze. Manifestaţii au avut loc
şi în mai multe oraşe din ţară. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine
că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor
şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii
Constituţionale.
Carmen Pelin, 24.01.2017, 17:05
Preşedintele Klaus Iohannis a
declanşat, marţi, procedura pentru organizarea în România a unui referendum
prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei
împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD,
principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui
Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din
capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie.
Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa
prezidenţială de organizare a unui referendum. Amintim că, duminică, Klaus
Iohannis a participat la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva
schimbărilor pe care Executivul vrea sa le promoveze. Manifestaţii au avut loc
şi în mai multe oraşe din ţară. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine
că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor
şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii
Constituţionale.
Ministerul Afacerilor Externe a
transmis, marţi, un mesaj cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea
Principatelor Române, considerată moment de referinţă al istoriei naţionale,
pasul hotărâtor spre realizarea statului naţional unitar român. În fiecare an
diplomaţia română onorează cu recunoştinţă unitatea de cuget şi simţire,
spiritul naţional, devotamentul angajat în slujba constituirii şi consolidării
unui stat puternic, recunoscut pe plan internaţional, principii care au făcut
posibilă Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a domnitorului
Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi în Ţara Românească. În plus, preluarea de
către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, în
contextul celebrării Centenarului Marii Uniri şi la împlinirea a 160 de ani de
la Unirea Principatelor Române, pune în concordanţă acţiunea prezentă şi marile
împliniri ale istoriei românilor, prin menţinerea vie a acestui spirit de
unitate pentru înfăptuirea idealurilor naţionale.
Ministrul român de Externe, Teodor
Melescanu, s-a întâlnit, luni, la Bucuresti, cu omologul său din Republica
Moldova, Andrei Galbur. Potrivit MAE, cei doi au discutat, în principal, despre
dezvoltarea Parteneriatul Strategic bilateral. Teodor Meleşcanu a subliniat că
relaţia cu Republica Moldova rămâne o prioritate de importanţă majoră a
politicii externe a României şi a confirmat voinţa fermă a Bucureştiului de a
sprijini în continuare parcursul european şi procesele de reformă promovate de
Chişinău. De asemenea, sefii celor două diplomaţii au convenit, între altele,
asupra reluării sedintelor Comisiei mixte interguvernamentale România -
Republica Moldova pentru integrare europeană. Mai mult, cei doi demnitari s-au
pronunţat în favoarea organizării, în primăvara acestui an, la Bruxelles, a
unei reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova
(GAERM), în cadrul căreia să fie efectuată o analiză cuprinzătoare asupra
evoluţiei parcursului european al Republicii Moldova.
Institutul Cultural Roman a găzduit
luni, la Bucureşti, o conferinţă de presă dedicată participării româneşti la
Festivalul Internaţional de Film de la Berlin – Berlinala 2017. S-au discutat
cu această ocazie importanţa cinematografiei româneşti şi locul acesteia în
contextul internaţional. La ediţia din acest an a Berlinalei, desfăşurată între
9 şi 19 februarie, România e reprezentată de lungmetrajul Ana, mon amour, în
regia lui Călin Peter Netzer. Filmul e o adaptare liberă după romanul
scriitorului Cezar Paul-Bădescu, Luminita, mon amour, o ironie la adresa
lumii în care trăim. La Festivalul Internaţional de Film de la Berlin ţara
noastră va fi de asemenea reprezentată de actorul Tudor Aaron Istodor, selectat
în programul Shooting Stars, de şapte cineaşti la Berlinale Talents sau de
proiectul Căprioara al lui Bogdan George Apetri, selectat să participe la
Co-production Market. Vă reamintim, la ediţia din 2015 a Berlinalei, Radu Jude
a primit Ursul de Argint pentru regie cu lungmetrajul Aferim!. În timp
ce în 2013, Călin Peter Netzer, aflat în competiţie şi anul acesta, câştiga
Ursul de Aur pentru pelicula Poziţia copilului.
