Jurnal românesc – 24.02.2017
Preşedintele României,
Klaus Iohannis, a promulgat cele două legi prin care, la începutul săptămânii,
Camera Deputaţilor a respins controversata ordonanţă guvernamentală de urgenţă
13, menită să modifice Codurile Penale, şi a aprobat-o pe cea care o abrogă -
ordonanţa 14. Intenţia Executivului de a modifica legislaţia penală, cum ar fi
dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, a scos în stradă sute de mii
de români din ţară şi din diaspora. Manifestaţiile anti-ordonanţă şi
anti-Guvern au început pe 31 ianuarie, data adoptării ordonanţei 13, şi au
continuat zilnic şi după abrogarea ei. Amintim că ordonanţa a fost criticată de
şeful statului, de partidele de opoziţie, de principalele instituţii judiciare
din ţară şi de partenerii externi din UE şi NATO.
Daniela Budu, 24.02.2017, 12:31
Preşedintele României,
Klaus Iohannis, a promulgat cele două legi prin care, la începutul săptămânii,
Camera Deputaţilor a respins controversata ordonanţă guvernamentală de urgenţă
13, menită să modifice Codurile Penale, şi a aprobat-o pe cea care o abrogă -
ordonanţa 14. Intenţia Executivului de a modifica legislaţia penală, cum ar fi
dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, a scos în stradă sute de mii
de români din ţară şi din diaspora. Manifestaţiile anti-ordonanţă şi
anti-Guvern au început pe 31 ianuarie, data adoptării ordonanţei 13, şi au
continuat zilnic şi după abrogarea ei. Amintim că ordonanţa a fost criticată de
şeful statului, de partidele de opoziţie, de principalele instituţii judiciare
din ţară şi de partenerii externi din UE şi NATO.
Ministrul român
al Educației, Pavel Năstase, a declarat că este de acord cu cei care spun că
trebuie să încercăm să păstrăm tinerii valoroși în țară, dar în același timp,
nu poate nega experiența pozitivă pe care aceștia o acumulează în timpul
studiilor făcute în străinătate. Cât privește propunerea Academiei Române ca
absolvenții universităților să fie obligați să muncească în țară pe o durată
cel puțin egală cu durata studiilor bugetate, restituind, astfel, banii investiți
de statul român pentru pregătirea lor, oficialul a declarat că acest fenomen
este greu de controlat și că plecarea tinerilor în străinătate trebuie privită
și ca un avantaj. El a apreciat că învățământul universitar din România este cu
10-15 ani în urma celui din Vest, însă consideră că avem universități de top
care rivalizează cu cele mai bune din lume.
Românii caută
soluţii de la Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor din sistemul de
sănătate autohton şi sunt dispuşi să plătească taxe mai mari pentru o mai bună
calitate a acestor servicii – relevă un studiu susţinut de Fundaţia Stânga
Democratică, Fundaţia Europeană de Studii Progresiste şi Fundaţia Friedrich
Ebert România. Studiul arată că peste trei pătrimi dintre români şi-ar dori să
călătorească în alt stat membru al UE pentru tratament medical dacă ei sau un
membru al familiei ar avea o problemă serioasă de sănătate, deşi 43% declară că
nu şi-ar putea permite această soluţie. Din rezultatele studiului mai reiese că
44% dintre cei intervievaţi cred că ar fi cel mai bine ca sistemul de sănătate
din România să rămână dominat de regimul public, dar cu elemente de regim
privat, 34% consideră drept cea mai bună opţiune un sistem în întregime de stat.
Pentru 15% dintre cei intervievaţi, cea mai bună formă de organizare a
sistemului de sănătate ar fi să fie preponderent privat, cu elemente secundare
publice.
Guvernul a
aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naţionale şi schemelor de sprijin în sectorul zootehnic şi a stabilit cuantumul
acestora pentru anul de plată 2016.
Acestea sunt mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli care se
aplică în perioada 2015-2020. Beneficiarii sprijinului financiar sunt fermieri,
persoane fizice şi juridice, care deţin teren şi animale, cooperative agricole
şi grupuri de producători care desfăşoară activităţi agricole. Plafonul pentru
ajutoare, care se acordă pentru anul 2016 este de aproape 190 de milioane de
euro. Procedurile referitoare la primirea cererilor de plată, verificarea
administrativă şi în teren, autorizarea şi efectuarea plăţilor se realizează de
către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
