Jurnal românesc 05.04.2017
Drepturile
comunităţii românilor din Serbia trebuie negociate mai bine de România – a spus
preşedintele Partidului Neamul Românesc, Pedrag Balaşevici, care s-a întâlnit cu
deputaţii din Comisia pentru Românii de Pretutindeni. El a afirmat că limba română
nu se preda în şcoală pentru românii din Timoc, nu există mass-media în limba
română şi sunt probleme cu construirea bisericilor româneşti în Timoc. Pedrag
Balaşevici a adăugat ca Serbia nu alocă nimic din bugetul statului pentru
comunitatea românească din Timoc. La rândul său, preşedintele Comisiei pentru
Românii de Pretutindeni, deputatul PMP Constantin Codreanu, a afirmat că ar
trebui să fie reciprocitate, pentru că România poate fi un exemplu în ceea ce
priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. La discuţii a
participat şi ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care
a declarat că există fondurile pentru construcţia unui Centru Cultural Român în
Serbia, iar Guvernul urmează să decidă unde va fi amplasat acesta.
Leyla Cheamil, 05.04.2017, 12:40
Drepturile
comunităţii românilor din Serbia trebuie negociate mai bine de România – a spus
preşedintele Partidului Neamul Românesc, Pedrag Balaşevici, care s-a întâlnit cu
deputaţii din Comisia pentru Românii de Pretutindeni. El a afirmat că limba română
nu se preda în şcoală pentru românii din Timoc, nu există mass-media în limba
română şi sunt probleme cu construirea bisericilor româneşti în Timoc. Pedrag
Balaşevici a adăugat ca Serbia nu alocă nimic din bugetul statului pentru
comunitatea românească din Timoc. La rândul său, preşedintele Comisiei pentru
Românii de Pretutindeni, deputatul PMP Constantin Codreanu, a afirmat că ar
trebui să fie reciprocitate, pentru că România poate fi un exemplu în ceea ce
priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. La discuţii a
participat şi ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care
a declarat că există fondurile pentru construcţia unui Centru Cultural Român în
Serbia, iar Guvernul urmează să decidă unde va fi amplasat acesta.
Preşedintele
executiv al PMP, Eugen Tomac, solicită demisia conducerii Institutului pentru
Investigarea Crimelor Comunismului. El a spus că nicio instituţie a statului
român nu a participat la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă, comis de
forţele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Săptămâna
trecuta s-au împlinit 76 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, când aproape
trei mii de români au fost ucişi de trupele sovietice. În memoria lor, 1
aprilie a fost decretată Ziua Naţională în Memoria Românilor – victime ale
masacrelor deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de
regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia.
Deputatul PNL Ovidiu
Raeţchi i-a transmis o scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu în care
i-a solicitat să susţină realizarea unui muzeu al victimelor comunismului la
Fortul 13 Jilava, scrie adevarul.ro. Crearea unui muzeu al Victimelor
Comunismului reprezintă o obligaţie a actualei clase politice, obligaţie care a
fost amânată nepermis de mult. Lipsa voinţei politice şi orgoliile partidelor
care au dorit să îşi asume paternitatea acestui proiect au împiedicat
realizarea sa, chiar dacă au trecut 27 de ani de la Revoluţie, susţine deputatul liberal
Ovidiu Raeţchi în scrisoarea deschisă trimisă premierului Grindeanu. Raeţchi a
mai anunţat ca va lansa în dezbatere publică o iniţiativă legislativă prin care
propune ca fostul penitenciar Fortul 13 Jilava să treacă din administrarea
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în administrarea Ministerului
Culturii şi transformarea sa în muzeu.
Programul
Start-Up Nation – România a fost gândit să aibă un impact real
asupra oricărui cetățean, nu doar asupra unor structuri asociative vizate deja
de alte programe, a afirmat, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat, Alexandru Petrescu. Programul se va desfășura timp de patru ani
şi își propune finanțarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual. Prin acest
program ar putea fi create peste 20.000 de locuri de muncă în fiecare an, în
condițiile în care pentru un grant de 100.000 de lei, IMM-urile au obligația de
a angaja minim o persoană, iar pentru 200.000 de lei minim două persoane. Bugetul
pentru acest program este de 400 de milioane de euro, bani care vor proveni
atât din bugetul de stat, cât și din bugetul Uniunii Europene.
