Jurnal românesc – 24.04.2017
ANAF a publicat instrucţiunile privind impozitele aplicate cetățenilor români pentru veniturile realizate în străinătate. Potrivit acestora,”veniturile din activități dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, nu se declară şi nu sunt obiectul creditului fiscal extern.” Mai precis, toți cei care lucrează cu contracte legale în străinătate, la firme sau societăți din țările respective, nu plătesc taxe în România.
Daniela Budu, 24.04.2017, 12:28
ANAF a publicat instrucţiunile privind impozitele aplicate cetățenilor români pentru veniturile realizate în străinătate. Potrivit acestora,”veniturile din activități dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, nu se declară şi nu sunt obiectul creditului fiscal extern.” Mai precis, toți cei care lucrează cu contracte legale în străinătate, la firme sau societăți din țările respective, nu plătesc taxe în România.
Pe 21 aprilie, la Administrația Regională de Stat Cernăuți a fost depusă cererea de creare a unei comune care să includă satele românești Mahala, raionul Noua Suliță și Ostrița, raionul Herța. Primarul din Mahala, Elena Nandriș, a spus că cererea a fost depusă pentru a doua oară după ce Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat legea adoptată de Parlamentul de la Kiev privind posibilitatea comasării unor localități din raioane diferite. Politologii cernăuțeni consideră că aprobarea acestei legi sporește șansele primăriilor Mahala și Ostrița de a fi acceptat proiectul de creare a unei comune, care va fi una dintre cele mai puternice comune românești din regiunea Cernăuți, una cu capacități financiare de perspectivă.
Ministrul de Interne al Marii Britanii, Amber Rudd, are în vedere un nou program de vize care poate fi folosit după Brexit pentru cetățenii UE. Așa-numitele barsita visas” ar urma să fie acordate pe maxim doi ani și nu vor da dreptul utilizatorilor la beneficii și locuințe gratuite, scrie The Independent. Conform planului, tinerii cetățeni europeni vor putea să vină în Marea Britanie pentru a lucra în domeniul ospitalității, atunci când țara va părăsi UE. O astfel de schemă a Ministerului de Interne britanic este deschisă în prezent tinerilor din Japonia, Monaco și Taiwan, iar planul ar fi ca aceasta să se extindă la toate cele 27 de țări din UE.
Diaspora are un nou deputat: Nicolae Daniel Popescu, român rezident în Marea Britanie. Acesta a anunţat, pe o reţea de socializare, că a depus jurământul în Parlament și a devenit deputat din partea USR, ales în diaspora. Intrarea sa în Parlamentul României ca deputat vine după demisia lui Manuel Costescu, ales în decembrie 2016 pe listele USR. Într-un interviu recent în presa românescă, deputatul declara că măsurile care trebuie luate urgent pentru diaspora sunt, între altele, inventarierea urgentă a numărului oficial al românilor din străinătate, reducerea birocrației sufocante la secțiile consulare, sprijin semnificativ pentru păstrarea identităţii, culturii şi tradiţiei în comunitățile istorice de români din afara granițelor. El a menţionat şi îmbunătățirea sistemului de vot pentru românii din străinătate, stimularea și încurajarea organizării de seminarii de asistență gratuită pentru aceştia, creșterea numărului de parlamentari în diaspora, precum şi susținerea și elaborarea de noi proiecte de repatriere a diasporei.
Românii sunt pe primul loc între națiunile din UE când vine vorba despre a obține cetățenia altui stat membru, potrivit datelor din anul 2015, publicate de Eurostat. 28.400 de români au obținut, în anul 2015, cetățenia altui stat membru al UE. Peste jumătate dintre aceștia și-au luat cetăţenia italiană, aproape 11% pe cea germană, iar circa 10% cetățenia ungară. La mare distanță în urma României, dintre țările membre UE, a doua sursă de cetățeni care au obținut naturalizarea în alt stat din UE a fost Polonia. În schimb, 2.611 străini au obținut cetățenia română în anul 2015, cei mai mulţi ucraineni, moldoveni și turci.
