Jurnal românesc – 29.05.2017
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj
transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, că îşi doreşte ca aceştia
să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
afectează viaţa. Cu atâţia români aflaţi acum peste hotare, cea mai bună manierăîn care
statul le poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba
lor, a
declarat preşedintele
Iohannis. Acesta aminteşte căîn 2016 s-au făcut unele
progrese privitoare
la oferirea de servicii consulare online, simplificarea
recunoaşterii diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin
antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.
Daniela Budu, 29.05.2017, 11:58
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj
transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, că îşi doreşte ca aceştia
să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
afectează viaţa. Cu atâţia români aflaţi acum peste hotare, cea mai bună manierăîn care
statul le poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba
lor, a
declarat preşedintele
Iohannis. Acesta aminteşte căîn 2016 s-au făcut unele
progrese privitoare
la oferirea de servicii consulare online, simplificarea
recunoaşterii diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin
antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.
Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alţii şi să ne
fortifice conştiinţa faptului că identitatea românească a noii
generaţii porneşte de acasă, a declarat şi ministrul pentru Românii
de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ziua Românilor de Pretutindeni este
sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai. Anul
acesta, ea a fost dedicată educaţiei, pentru a pune în lumină
contribuţia voluntarilor implicaţi în programele de predare în limba
română, precum şi importanţa limbii materne ca element identitar pentru
generaţiile tinere din afara graniţelor. Dovezi ale priorităţii pe care
ministerul de resort de la Bucureşti o acordă educaţiei în limba
română o reprezintă proiecte precum seminarul Limba română mai
aproape de casă, maratonul media de cunoaştere de către
opinia publică a iniţiativelor din domeniul educaţiei sau programul intitulat
Limba română- Educaţie şi Comunicare, prin care cadrele didactice, pentru
început din Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt sprijinite cu suporturi de
curs şi sesiuni de pregătire. Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a
declarat că îşi doreşte ca reţeaua de profesori ce predau limba română în străinătate să se
extindă, iar această materie să fie inclusă în programa şcolilor
din afara ţării unde sunt comunităţi mari de români. Potrivit statisticilor, există,
în prezent, peste 12 mii de elevi şi 134 de profesori care predau limba română.
Anul trecut, în Spania au absolvit peste 7.000 de elevi români, iar în Italia
peste patru mii.
Vă reamintim că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia au
solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
candidatura la alegerile locale din Peninsulă. Potrivit evidenţelor autorităţilor
române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
exercitarea drepturilor electorale. Dintre cei 75 de potenţiali candidaţi, 51
sunt femei şi 24 bărbaţi. Scrutinul local va avea loc pe 11 iunie, în peste o mie de
localităţi.
Ministrul Andreea Păstîrnac a declarat, duminică, referindu-se la
cazul Cameliei Smicală, că la nivelul comitetului interministerial care
gestionează acest subiect se încearcă trimiterea în Finlanda a unor experţi de
la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului care să intre în dialog
cu specialiştii finlandezi cât mai curând. Doctoriţa Camelia Smicală, stabilită
de 12 ani în Finlanda, a fost condamnată la şase luni de arest pentru defăimarea
autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii. Autorităţile
finlandeze au declarat că sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru
toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucurăîn
Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional.
