Jurnal românesc – 02.06.2017
Institutul pentru investigarea
crimelor comunismului şi memoria exilului românesc a depus, joi, o plângere
penală la Parchetul General cu privire la tratamentele inumane aplicate în perioada regimului comunist în trei cămine spital, ce au
dus la moartea a aproape 800 de minori. Este vorba de căminele spital din
Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei.Preşedintele executiv al
Institutului, Radu Preda, a declarat, la Radio România, că, până acum, au fost
identificate aproximativ 10.000 de victime ale sistemului, copii care au
fost bătuti, înfometati şi sedaţi în loc să primească tratament medical în
aceste instituţii. El a precizat că faptele nu sunt prescriptibile, conform
codului penal actual cât şi celui valabil în acea perioadă.
Leyla Cheamil, 02.06.2017, 11:00
Institutul pentru investigarea
crimelor comunismului şi memoria exilului românesc a depus, joi, o plângere
penală la Parchetul General cu privire la tratamentele inumane aplicate în perioada regimului comunist în trei cămine spital, ce au
dus la moartea a aproape 800 de minori. Este vorba de căminele spital din
Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei.Preşedintele executiv al
Institutului, Radu Preda, a declarat, la Radio România, că, până acum, au fost
identificate aproximativ 10.000 de victime ale sistemului, copii care au
fost bătuti, înfometati şi sedaţi în loc să primească tratament medical în
aceste instituţii. El a precizat că faptele nu sunt prescriptibile, conform
codului penal actual cât şi celui valabil în acea perioadă.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în Bucureşti,
pe 8-9 iunie, o conferinţă naţională în continuarea eforturilor sale de a
analiza cele mai importante evenimente ale istoriei secolului XX. Titlul
conferintei este Disidenţa românească în context naţional si international.
Patru decenii de la aparitia Chartei 77. Printre
subiectele ce urmeaza a fi dezbatute in cadrul conferintei se numara contextul
national si international al emergentei disidentei anticomuniste; forme de
manifestare ale disidentei si impactul acesteia asupra societatii; represiunea
disidentei anticomuniste; rolul disidentei in relatiile Est-Vest. Conferinţa se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor si
masteranzilor care pot aduce contributii semnificative la analiza acestui
fenomen istoric.
Secretarul de stat
Nicolae Nasta, şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare
publică, va participa, sambata si duminica, în Franţa, la o ceremonie oficială
de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial decedaţi în
prizonierat şi înhumaţi în Cimitirul eroilor din localitatea Soultzmatt,
regiunea Alsacia. Garda de onoare va fi asigurată de un detaşament de 32 de militari
din Brigada 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’. In cadrul manifestărilor,
municipalitatea din Soultzmatt va organiza o serie de expoziţii documentare
referitoare la Marele Război şi la prizonieratul militarilor români în
Soultzmatt şi un simpozion ştiinţific pe această temă, la care vor participa
specialişti francezi şi români. În Primul Război Mondial, pe teritoriul actual
al Franţei, au decedat în prizonierat peste 2.300 de militari români, dintre
care 687 sunt înhumaţi în necropola de război de la Soultzmatt.
Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a depus, la sediul
ONU din New York, instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris privind
schimbările climatice – informează diplomaţia de la Bucureşti, într-un
comunicat remis presei. El a spus că implementarea concertată a strategiilor
privind dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice corespunde angajamentului
României ca stat membru UE şi ONU. La rândul său, secretarul general adjunct
pentru Afaceri Juridice al ONU, Miguel de Serpa Soares, a apreciat că ratificarea
de către România a Acordului de la Paris privind schimbările climatice contribuie
la menţinerea acestui subiect pe agenda internaţională. Ministrul
Meleşcanu se află la New York pentru a promova candidatura României la un loc
de membru nepermanent în Consiliului de Securitate al ONU pentru un mandat de
doi ani, în intervalul 2020-2021. După admiterea în forul Naţiunilor Unite, în
1955, România a deţinut patru astfel de mandate.
