Jurnal românesc – 23.06.2017
O mamă din România
cere ajutorul autoritătilor pentru repatrierea celor trei fiice aflate în Fâşia Gaza. Ele s-au născut în ţară
şi s-au mutat cu familia în Fâşia Gaza în urmă cu 17 ani, precizează Digi24.
Puţin mai târziu, mama a revenit în România pentru ceea ce trebuia să fie o
vizită scurtă, dar nu s-a mai putut întoarce din cauza situatiei din regiune.
Fetele au rămas încă din 2001 în zona de conflict dintre Israel şi Palestina,
cu tatăl lor. Ministerul de Externe de la Bucureşti susţine ca repatrierea este
îngreunată de lipsa actelor care să demonstreze cetăţenia română. Singura
dovadă a naţionalităţii lor sunt copii după certificatele de naştere emise de
autorităţile române. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis
că ştie de acest caz încă din 2011. Întrucât cele trei cetăţene române nu
posedă decât documente palestiniene, misiunea diplomatică a României la Tel
Aviv a întreprins demersuri în vederea contactării acestora pentru întocmirea şi
eliberarea documentelor de călătorie româneşti, necesare repatrierii.
Leyla Cheamil, 23.06.2017, 12:30
O mamă din România
cere ajutorul autoritătilor pentru repatrierea celor trei fiice aflate în Fâşia Gaza. Ele s-au născut în ţară
şi s-au mutat cu familia în Fâşia Gaza în urmă cu 17 ani, precizează Digi24.
Puţin mai târziu, mama a revenit în România pentru ceea ce trebuia să fie o
vizită scurtă, dar nu s-a mai putut întoarce din cauza situatiei din regiune.
Fetele au rămas încă din 2001 în zona de conflict dintre Israel şi Palestina,
cu tatăl lor. Ministerul de Externe de la Bucureşti susţine ca repatrierea este
îngreunată de lipsa actelor care să demonstreze cetăţenia română. Singura
dovadă a naţionalităţii lor sunt copii după certificatele de naştere emise de
autorităţile române. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis
că ştie de acest caz încă din 2011. Întrucât cele trei cetăţene române nu
posedă decât documente palestiniene, misiunea diplomatică a României la Tel
Aviv a întreprins demersuri în vederea contactării acestora pentru întocmirea şi
eliberarea documentelor de călătorie româneşti, necesare repatrierii.
Cetăţenii ţărilor Uniunii Europene aflaţi în Marea Britanie
de cel puţin cinci ani vor avea drept de obţinere a rezidenţei, în contextul
Brexit, le-a propus premierul britanic, Theresa May, liderilor europeni, cu
ocazia summitului de la Bruxelles, scrie Gândul online. Peste 230.000 de români
lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după
polonezi şi irlandezi. Potrivit publicatiei care citează BBC News online,
Theresa May a transmis, la reuniunea Consiliului European, că toţi cetăţenii
din state UE aflaţi în Marea Britanie de cinci ani vor primi statut UE
reglementat. Noul statut ar urma să le ofere acces la servicii medicale,
la educaţie şi la alte servicii sociale britanice. În momentul de faţă, nu este
clar când va fi termenul-limită la care se vor calcula condiţiile îndeplinirii
celor cinci ani în Marea Britanie. Theresa May a explicat că propunerea va fi
adoptată de Londra doar pe principiul reciprocităţii, adică prin acordarea unor
drepturi similare cetăţenilor britanici aflaţi în state ale Uniunii
Europene. Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană în
martie 2019. Negocierile pentru Brexit s-au deschis oficial la începutul
săptămânii.
Ministerul Educaţiei,
Ministerul de Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat,
prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a
românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat
din România în anul de învăţământ 2017 – 2018. Potrivit unui comunicat de presă
remis joi, metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni în
învăţământul superior de stat din România introduce câteva elemente de noutate
prin care se urmăreşte facilitarea accesului la studii. Astfel, concursul de
admitere la studii universitare de licenţă a românilor de pretutindeni se va
realiza de către universităţi, pe locurile alocate românilor de pretutindeni,
pe baza concursului de dosare şi a criteriilor stabilite de acestea. Pentru
anul universitar 2017-2018, au fost
alocate românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar 1.800 de
locuri. În învăţământul superior au fost alocate 3.705 locuri pentru studii de
licenţă, iar pentru studii de master şi rezidenţiat 2.000 de locuri.
