Jurnal românesc – 21.07.2017
Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împreună cu
Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional Peleş, anunţă
deschiderea, la sfârşitul acestei săptămâni, a Şcolii de Vară despre exilul
românesc postbelic, care se va desfăşura până pe 27 iulie la Sinaia. Programul
are drept scop cunoașterea și înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în
rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează
studenților care urmează studii masterale sau doctorale în România şi diaspora
(Europa), care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema
exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente.
Daniela Budu, 21.07.2017, 12:05
Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împreună cu
Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional Peleş, anunţă
deschiderea, la sfârşitul acestei săptămâni, a Şcolii de Vară despre exilul
românesc postbelic, care se va desfăşura până pe 27 iulie la Sinaia. Programul
are drept scop cunoașterea și înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în
rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează
studenților care urmează studii masterale sau doctorale în România şi diaspora
(Europa), care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema
exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente.
Peste 200.000 de
români au plecat din România în 2016. Situaţia a intervenit în contextul în
care în ultimii ani companiile au fost nevoite să majoreze salariile pentru a
reţine o parte dintre angajaţi, pe fondul deficitului tot mai accentuat de
personal. Dacă toţi cei circa 200.000 de români care au emigrat anul trecut ar
fi rămas în ţară şi s-ar fi angajat pe salariul mediu pe economie (de circa 730
de euro brut/ lună), în consum ar fi intrat aproape două miliarde de euro pe
an, potrivit unui calcul al Ziarului Financiar. Acesta adaugă că deşi salariile
au crescut, fenomenul migraţiei externe nu a încetinit.
România a ajuns
statul cu al şaptelea cel mai mare cost al contribuţiilor de asigurări sociale
din 27 de ţări ale Spaţiului Economic European (SEE), după ce plafonarea bazei
de calcul a fost eliminată de la 1 februarie 2017, arată o analiză realizată de
Deloitte România. Documentul mai precizează că din 2018, România ar putea să
revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziţia 11, luând în considerare
reducerea ratei cumulate a contribuţiilor de la aproape 40% la 35%, prevăzută
în programul de guvernare. Totuşi, această măsură de diminuare a ratei
procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu aproape
23% pentru a menţine valoarea netă a salariului.
România (2%) şi
Grecia (1,4%) sunt statele din Uniunea Europeană care au cele mai mici cote de
specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (IT&C)
din totalul angajaţilor în 2016, la polul opus situându-se Finlanda (6,6%),
potrivit unui raport publicat de Eurostat. În termeni relativi, cele mai mari
cote ale specialiştilor IT&C în totalul angajaţilor au fost înregistrate în
Finlanda, Suedia, Estonia, Marea Britanie şi Olanda. La polul opus se regăsesc
Grecia, România, Cipru şi Letonia. În 2016, majoritatea specialiştilor din
domeniul IT&C din UE erau bărbaţi. Cele mai mari cote ale bărbaţilor care
lucrau în acest domeniu erau în Slovacia, Cehia, Malta, Grecia, Ungaria,
Croaţia, în timp ce România, Lituania şi Letonia înregistrează cele mai mici
cote.
Liberalii vor
discuta în luna august, într-o ședință a Biroului Politic Național,
posibilitatea ca reprezentanți ai filialelor PNL din Diaspora să poată candida
în România la alegerile locale și nu numai, a anunțat deputatul Nicolae Neagu,
vicepreședinte al PNL Sibiu. De asemenea, Adrian Alexandrescu, președintele
filialei PNL din Lombardia (Italia), a declarat, în aceeași conferință de
presă, că dorește să candideze la alegerile locale de la Sibiu. El a mai spus
că tot mai mulți români care în ultimii ani au plecat pentru a munci în
străinătate acum se repatriază, iar în Italia ar mai exista în jur de 1,4
milioane de conaționali.
