Jurnal românesc – 08.09.2017
Premierul Mihai Tudose a solicitat Ministerului de Externe să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde modificările legislative pe tema educaţiei, adoptate de parlamentul de la Kiev, prevăd, între altele, că în licee şi facultăţi se va preda exclusiv în limba oficială de stat, ucraineană, în timp ce limba maternă va putea fi utilizată doar în grădiniţele şi şcolile elementare. MAE și-a exprimat îngrijorarea față de adoptarea în Ucraina a noii Legi a Învățământului, precizând că tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din această țară se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare.
Daniela Budu, 08.09.2017, 12:05
Premierul Mihai Tudose a solicitat Ministerului de Externe să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde modificările legislative pe tema educaţiei, adoptate de parlamentul de la Kiev, prevăd, între altele, că în licee şi facultăţi se va preda exclusiv în limba oficială de stat, ucraineană, în timp ce limba maternă va putea fi utilizată doar în grădiniţele şi şcolile elementare. MAE și-a exprimat îngrijorarea față de adoptarea în Ucraina a noii Legi a Învățământului, precizând că tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din această țară se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare.
Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina. La rândul său, Eugen Tomac, fost secretar de stat pentru românii de pretutindeni la MAE, critică noua lege a educației adoptată de Parlamentul de la Kiev şi menționează că Guvernul României trebuie să intervină de urgență pentru stoparea deznaționalizării celor peste 500 de mii de români care trăiesc în Ucraina. Totodată, senatorul Viorel Badea, raportor APCE pentru promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, condamnă noua lege a învăţământului care îngrădeşte dreptul la educaţie în limba maternă şi face apel la intensificarea contactelor instituţionale ale ţării cu autorităţile ucrainene şi cu instituţiile internaţionale relevante în domeniu.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România solicită Guvernului să-şi respecte angajamentele luate faţă de studenţi în timpul campaniei electorale din toamna anului trecut. Este vorba, între altele, despre creşterea alocaţiei pentru burse studenţeşti, suplimentarea fondului pentru acordarea subvenţiei cămine-cantine şi a celui pentru tabere studenţeşti. Alianţa cere şi creşterea fondului de burse acordat studenţilor bursieri ai statului român, acordat în cea mai mare parte colegilor români de pretutindeni (etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia), dat fiind faptul că nu s-a mai înregistrat o creştere a acestora din 2008. Bursa de care beneficiază ei în prezent este cuprinsă, după caz, între 65 şi 85 de euro.
Deputatul Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării pledează pentru rolul important al diasporei în viaţa politică românească şi pentru necesitatea ca Legislativul de la Bucureşti să mărească pentru 2020 numărul de parlamentari care să reprezinte comunităţile de români din afara graniţelor ţării. El a participat, la Lisabona, la lansarea Reţelei Parlamentare privind politicile în materie de diaspora. Noua reţea va funcţiona sub forma unei platforme care va promova diverse reforme politice şi legislative privind rolul diasporei în ţările de origine şi în ţările gazdă.
Cea mai bună soluție de coeziune nu este aceea de a face un transfer masiv de lucrători dintr-o țară în alta, ci crearea condițiilor economice necesare prin care să existe locuri de muncă în țările respective, consideră președintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, prezent la Bucureşti. El spune că “trebuie să respectăm drepturile tuturor lucrătorilor în toate țările”. La rândul său, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a subliniat că „tragedia noastră este că nu avem argumente să le oferim tinerilor plecați, care astăzi se află cu milioanele în Spania, în Italia, argumente pentru a veni acasă”.
