Jurnal românesc – 18.09.2017
Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) a condamnat, duminică, decizia Kievului de a închide şcolile româneşti din Ucraina, informează Asociatia pentru Implementarea Democraţiei. Potrivit sursei citate, iniţiativa contravine Tratatutului de bază semnat în 1997 între România şi Ucraina cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări. Prin decizia luată, Ucraina dovedeşte că nu apreciază şi nu înţelege ajutorul României, inclusiv în pregătirea sistemului cibernetic naţional şi acordarea de nenumărate ajutoare, transmite Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României. Liderii Coaliţiei cer preşedintelui ucrainean Petro Poroshenko să aibă înţelepciunea de a urma calea Occidentală şi cer conducerii României şi ministrului de Externe român să dea un răspuns ferm cu privire la poziţia Bucureştiului şi măsurile ce trebuie luate în vederea stopării acestui demers sovietic venit chiar din partea vecinilor ucraineni.
Leyla Cheamil, 18.09.2017, 12:01
Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) a condamnat, duminică, decizia Kievului de a închide şcolile româneşti din Ucraina, informează Asociatia pentru Implementarea Democraţiei. Potrivit sursei citate, iniţiativa contravine Tratatutului de bază semnat în 1997 între România şi Ucraina cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări. Prin decizia luată, Ucraina dovedeşte că nu apreciază şi nu înţelege ajutorul României, inclusiv în pregătirea sistemului cibernetic naţional şi acordarea de nenumărate ajutoare, transmite Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României. Liderii Coaliţiei cer preşedintelui ucrainean Petro Poroshenko să aibă înţelepciunea de a urma calea Occidentală şi cer conducerii României şi ministrului de Externe român să dea un răspuns ferm cu privire la poziţia Bucureştiului şi măsurile ce trebuie luate în vederea stopării acestui demers sovietic venit chiar din partea vecinilor ucraineni.
La Montreal, în Canada, a avut loc, în perioada 15 – 17 septembrie, prima conferinţă a asociaţiilor jurnaliştilor de pretutindeni, la care au participat reprezentanţi din partea administraţiei de la Bucureşti şi jurnalişti din mai multe ţări unde sunt comunităţi mari de români. Sanda Pralong, consilier pentru românii de pretutindeni din partea preşedintelui României, a declarat că presa din diaspora ar trebui să coaguleze comunitatea şi să arate ce este mai valoros în comunităţile respective. Majoritatea celor prezenţi la conferinţă au fost de acord că viitorul jurnalismului este în zona online, radio, publicaţii şi chiar televiziuni. Au fost şi jurnalisti care au susţinut că nimic nu poate inlocui mirosul hârtiei imprimate. Toti participanţii au fost de acord că presa din diaspora trebuie să fie în folosul şi slujba românilor din afara graniţelor şi să rămână un element de coagulare, De asemenea, s-a împărtăşit şi ideea unei prese mai pozitive care să arate părţile bune ale comunităţilor de români de pretutindeni.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, în perioada 18-22 septembrie, la New York, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu acest prilej, şeful statului va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu preşedintele Adunării Generale, precum şi cu omologi din alte state. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va mai avea întâlniri cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din Statele Unite. Joi, 21 septembrie, şeful statului va merge la Philadelphia unde va vizita Complexul Independence Hall şi se va întâlni cu românii din zonă.
84% dintre medicii români care profesează în străinătate au plecat din cauza dorinţei de dezvoltare profesională, 80% – ca urmare a condiţiilor din spitale şi clinici, iar 68% având în vedere nivelul salarial, potrivit unui studiu dat publicităţii, săptămâna trecută, de MEDIjobs România. Din studiu reiese că 56% dintre medici susţin că au plecat din cauza relaţiei cu colegii/mentorii, 44% pentru a studia, iar 36% din cauza relaţiei cu pacienţii români.Intrebaţi ce i-ar motiva să se întoarcă, 44% dintre medicii respondenţi au spus că şi-ar dori să ajute pacienţii români, 40% ar vrea un salariu corect în România, 40% şi-ar dori să se întoarcă la familie şi prieteni, 36% ar veni în ţară dacă şi-ar găsi un job în linie cu experienţa lor profesională, iar 16% şi-ar deschide clinică proprie. Aşteptări financiare ale medicilor care ar alege să se întoarcă în România sunt salarii care să se încadreze în intervalul 6.000 – 15.000 lei.
