Jurnal românesc – 09.10.2017
Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii proiectului
RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în ţară, prin intermediul
antreprenoriatului. Reprezentanţii Repatriot au cerut politici publice şi un
cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând
că 57% dintre românii din afară doresc să se întoarcă în ţară, conform unui
studiu realizat în diaspora. Tudose a spus că guvernul va sprijini eforturile
făcute pentru atragerea românilor din diaspora, apreciind că întoarcerea lor ar
fi un real progres. Guvernul României afirmă că îşi doreşte să asigure toate
condiţiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora şi
integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, şi este
interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.
Daniela Budu, 09.10.2017, 12:13
Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii proiectului
RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în ţară, prin intermediul
antreprenoriatului. Reprezentanţii Repatriot au cerut politici publice şi un
cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând
că 57% dintre românii din afară doresc să se întoarcă în ţară, conform unui
studiu realizat în diaspora. Tudose a spus că guvernul va sprijini eforturile
făcute pentru atragerea românilor din diaspora, apreciind că întoarcerea lor ar
fi un real progres. Guvernul României afirmă că îşi doreşte să asigure toate
condiţiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora şi
integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, şi este
interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.
Secretarul de Stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
(MRP), Veaceslav Şaramet, a
avut o întâlnire la Cernăuţi cu reprezentanţii comunităţii româneşti. O atenţie
aparte a fost acordată promulgării de către Preşedintele Ucrainei a noii Legi a
Educaţiei, despre care reprezentanţii comunităţii româneşti din regiunea
Cernăuţi susţin că este o îngrădire fără precedent a dreptului etnicilor români
de a studia în limba maternă. Veaceslav Şaramet a avut întâlniri şi cu
oficialităţi din Cernăuţi, în cadrul cărora a subliniat faptul că statul român
urmăreşte cu o deosebită atenţie şi îngrijorare evoluţiile din sfera
învăţământului din Ucraina. El a amintit şi de iniţiativa ministrului pentru
Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, de a fi adoptat un act normativ
pentru acordarea unui pachet educaţional pentru elevii etnici români din
Ucraina. La rândul său, primarul oraşului Cernăuţi, Oleksey Kaspruk, s-a arătat
interesat de dezvoltarea unor parteneriate pentru proiecte concrete din
domeniul educaţiei. Potrivit acestuia, o soluţie care se încearcă să fie
aplicată este deschiderea unor centre educative, în care procesul de instruire
să se desfăşoare de la vârsta de 2 ani până la clasele mari, fiind vorba de
instituţii care să cuprindă atât grădinite, cât şi şcoli primare, gimnaziale şi
liceale.
Importanţa includerii României în Programul Visa Waiver a fost reiterată
de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în cadrul discuţiilor avute
sâmbătă, la Palatul Parlamentului, cu o delegaţie a Congresului SUA condusă de
Michael Turner, co-preşedintele Grupului de Prietenie pentru România din
Congresul SUA, şeful delegaţiei americane la Adunarea Parlamentară a NATO. Cei
doi au constatat că există o cooperare bilaterală excelentă în domeniul
politico-militar şi de securitate. Totodată, Dragnea a mai spus că se doreşte
consolidarea şi extinderea cooperării şi
în domeniul economic, zonă insuficient exploatată până în acest moment.
Preşedinte organizaţiei PNL Catalonia, Valentin Cocoş,
i-a transmis câteva întrebări liderului secesionist al Cataloniei, Carles
Puigdemont, după ultimele evenimente din provincie şi ultimele declaraţii ale
liderilor politici catalani. El i-a reamintit acestuia că în Catalonia sunt
peste 140.000 de români, o comunitate integrată într-o majoritate covârşitoare.
Aceşti români au făcut o integrare transparentă, nu ies în evidenţă în
societate deoarece au devenit o parte a acesteia, respectă legea şi tradiţiile
– mai precizează Valentin Cocoş. Totodată, el şi-a exprimat profunda
îngrijorare şi dezacordul în ceea ce priveşte încălcarea legii şi a
Constituţiei, în acelaşi mod în care a denunţat şi excesul de forţă folosit de organele
de ordine.
