Jurnal românesc – 20.09.2018
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat miercuri, la Vaslui, că
românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să ştie că statul român le
este alături şi le-a cerut acestora să se informeze înainte de a părăsi ţara.
Prezentă la lansarea în judeţ a Campaniei ‘Informare acasă! Siguranţă în
lume!’, Natalia Intotero le-a solicitat autorităţilor locale să se implice în
munca de informare a cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi
când părăsesc ţara şi a făcut un apel către primari să comunice mai mult cu cei
plecaţi să lucreze în străinătate. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a
trecut în revistă o serie de proiecte menite să îi readucă în ţară pe românii
plecaţi la muncă în străinătate. Oficialul a subliniat că nu există o evidenţă
exactă a cetăţenilor români care merg la muncă în străinătate. Demnitarul a
declarat că numărul acestora este mai mare decât cel din statistici, având în
vedere că cei care pleacă din România nu au obligaţia de a anunţa autorităţile
cu privire la faptul că locuiesc sau muncesc în afara ţării. Ministrul i-a
încurajat pe cetăţeni să anunţe ambasadele sau consulatele româneşti din
statele în care pleacă să muncească.
Daniela Budu, 20.09.2018, 11:22
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat miercuri, la Vaslui, că
românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să ştie că statul român le
este alături şi le-a cerut acestora să se informeze înainte de a părăsi ţara.
Prezentă la lansarea în judeţ a Campaniei ‘Informare acasă! Siguranţă în
lume!’, Natalia Intotero le-a solicitat autorităţilor locale să se implice în
munca de informare a cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi
când părăsesc ţara şi a făcut un apel către primari să comunice mai mult cu cei
plecaţi să lucreze în străinătate. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a
trecut în revistă o serie de proiecte menite să îi readucă în ţară pe românii
plecaţi la muncă în străinătate. Oficialul a subliniat că nu există o evidenţă
exactă a cetăţenilor români care merg la muncă în străinătate. Demnitarul a
declarat că numărul acestora este mai mare decât cel din statistici, având în
vedere că cei care pleacă din România nu au obligaţia de a anunţa autorităţile
cu privire la faptul că locuiesc sau muncesc în afara ţării. Ministrul i-a
încurajat pe cetăţeni să anunţe ambasadele sau consulatele româneşti din
statele în care pleacă să muncească.
Secretarul de
stat în ministerul român de Externe George Ciamba s-a întâlnit, la Belgrad, cu
liderii principalelor organizaţii ale minorităţii române din Serbia – anunţă
diplomaţia de la Bucureşti. Ciamba, care este co-preşedintele Comisiei Mixte
Interguvernamentale România-Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a
reafirmat sprijinul Bucureştiului pentru respectarea drepturilor specifice ale
persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Republicii
Serbia, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie, mass-media şi
serviciul religios în limba română. Interlocutorii săi i-au prezent
dificultăţile cu care se confruntă şi au adresat solicitări concrete de
sprijin. România susţine aspiraţiile de integrare europeană ale Serbiei, dar
solicită Belgradului un tratament conform standardelor comunitare pentru
minorităţile naţionale.
Europarlamentarul
Mircea Diaconu solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui şi
Guvernului României, implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea
drepturilor românilor din afara frontierelor. Prezentând câteva dintre
aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o
recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care
trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia,
Croaţia, Ungaria, Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi
educaţie din Parlamentul European, solicită autorităţilor române, în numele
comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, să reacţioneze pentru
a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi
deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie. Concluzia
mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte
protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este
recunoscută ca fiind printre cele mai avansate în Europa, comunităţile
româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament
asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare, se mai spune în scrisoarea
făcută publică miercuri. Europarlamentarul precizează că demersurile
autorităţilor pentru a preveni astfel de situaţii trebuie făcute în mod coerent
de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente şi
cu toată autoritatea conferite de această calitate.
