Jurnal românesc – 05.02.2019
Campania de informare privind
elaborarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din partea Ministerului
pentru Românii de Pretutindeni, desfăşurată în comunităţile de români din jurul
graniţelor şi în diaspora, se apropie de final. În ultima perioadă, delegaţiile
MRP conduse de secretarii de stat ai instituţiei s-au deplasat în comunităţile
de români din statele vecine Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi
Bulgaria, în state europene care găzduiesc importante comunităţi de români,
precum Spania, Marea Britanie sau Germania şi chiar peste ocean, în Statele
Unite ale Americii şi Canada. Discuţiile purtate cu reprezentanţii mediului
asociativ românesc, ai clerului, ai şcolilor cu predare în limba română şi ai
mass-mediei româneşti s-au concentrat pe modificările aduse Ghidului
Beneficiarului şi pe procedurile de urmat pentru elaborarea unor proiecte
eligibile. Cei interesaţi au fost informaţi cu privire la reducerea
contribuției pe care solicitanții trebuie să o aducă la depunerea proiectului
și asupra faptului că avansul pe care îl primesc este acum în cuantum de 50%,
măsuri care, potrivit Ministerului, sunt menite să crească gradul de
accesibilitate la depunerea dosarelor. Ultimele sesiuni ale campaniei de
informare se desfăşoară, până pe 8 februarie, în Albania, la Tirana, în
Macedonia, la Skopje şi în Italia la Roma şi Torino.
Sorin Iordan, 05.02.2019, 11:53
Campania de informare privind
elaborarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din partea Ministerului
pentru Românii de Pretutindeni, desfăşurată în comunităţile de români din jurul
graniţelor şi în diaspora, se apropie de final. În ultima perioadă, delegaţiile
MRP conduse de secretarii de stat ai instituţiei s-au deplasat în comunităţile
de români din statele vecine Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi
Bulgaria, în state europene care găzduiesc importante comunităţi de români,
precum Spania, Marea Britanie sau Germania şi chiar peste ocean, în Statele
Unite ale Americii şi Canada. Discuţiile purtate cu reprezentanţii mediului
asociativ românesc, ai clerului, ai şcolilor cu predare în limba română şi ai
mass-mediei româneşti s-au concentrat pe modificările aduse Ghidului
Beneficiarului şi pe procedurile de urmat pentru elaborarea unor proiecte
eligibile. Cei interesaţi au fost informaţi cu privire la reducerea
contribuției pe care solicitanții trebuie să o aducă la depunerea proiectului
și asupra faptului că avansul pe care îl primesc este acum în cuantum de 50%,
măsuri care, potrivit Ministerului, sunt menite să crească gradul de
accesibilitate la depunerea dosarelor. Ultimele sesiuni ale campaniei de
informare se desfăşoară, până pe 8 februarie, în Albania, la Tirana, în
Macedonia, la Skopje şi în Italia la Roma şi Torino.
46% dintre cetățenii Republicii
Moldova își doresc aderarea la Uniunea Europeană, în vreme ce 39% ar opta
pentru Uniunea Vamală Euroasiatică, potrivit rezultatelor unui sondaj al
Institutului Republican Internațional publicate de Radio Chişinău. Potrivit
cercetării, 65% dintre cetățenii moldoveni susțin că ţara lor are cele mai bune
relații cu UE, 61% cataloghează drept bune relațiile cu România, 50% – cu Rusia
și câte 48% – cu Ucraina și Statele Unite ale Americii. Întrebați care este cel
mai important partener economic al Republicii Moldova, 39% au răspuns Uniunea
Europeană. Aproape 25% dintre respondenţi văd Rusia drept cea mai mare
amenințare la adresa securităţii republicii, 16% – SUA şi 7% – Ucraina. Doar
22% dintre cetăţenii moldoveni se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova
la NATO, în vreme ce 32% se declară împotrivă, iar restul fie nu ar vota, fie
nu au știut ce să răspundă. Sondajul Institutului Republican Internațional a
fost efectuat în perioada 5 decembrie 2018 – 19 ianuarie 2019, pe un eșantion
reprezentativ de 1.226 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%.
Guvernul de la Bucureşti a făcut
public proiectul de buget pentru anul 2019. Acesta este construit pe un Produs
Intern Brut de 1.022 de miliarde de lei, cu 5,5% mai mare decât cel din 2018,
pe o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55% din
PIB. Potrivit Ministerului de Finanţe, rata şomajului va scădea uşor în acest
an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că numărul şomerilor va
ajunge la 287.000. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019,
de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat în
creştere la 6,655 milioane persoane. Potrivit estimărilor, cele mai mari
venituri sunt prevăzute să fie obţinute din contribuţiile de asigurări sociale
– 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din
PIB. În ceea ce priveşte cheltuielile previzionate pentru 2019, cea mai mare
pondere în PIB o vor avea cele cu asistenţa socială – estimate la 109,8
miliarde lei (10,7% din PIB) şi cele de personal – 102,5 miliarde lei, adică
10% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde
lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele din 2018.
Cheltuielile cu investiţiile sunt preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57% din
PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018. Guvernul afirmă că bugetul
pe 2019 va fi unul al investiţiilor, iar măsurile pentru salariaţi şi
pensionari vor continua. Reprezentanţii opoziţiei apreciază însă că
proiectul este prost, nu răspunde problemelor de dezvoltare şi
poate împinge România în criză.
