Jurnal românesc – 09.07.2019
În Romania, noua lege a
pensiilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul
prevede, printre altele, atât creşterea pensiilor cât şi recalcularea a
milioane de pensii aflate acum în plată. Legea a fost votată de Parlament pe 26
iunie, după ce prima sa versiune fusese întoarsă în legislativ de Curtea
Constituţională. Actul prevede o creştere a punctului de pensie, care va intra
în vigoare treptat, începând din 1 septembrie 2019 şi până în 2022. De
asemenea, potrivit noului act normativ, se valorifică toate drepturile
salariale pentru care s-au plătit contribuţii, sporuri, acord global, al 13-lea
salariu, ore suplimentare, prime şi alte bonusuri. Totodata, femeile care au
realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au
crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare
cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus pentru
fiecare dintre ei. Si pensia de urmaş se menţine, dar apare o nouă prestaţie:
ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia celui decedat.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani
pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât
şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele
asimilate, este de 35 de ani.
Mihai Pelin, 09.07.2019, 11:30
În Romania, noua lege a
pensiilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul
prevede, printre altele, atât creşterea pensiilor cât şi recalcularea a
milioane de pensii aflate acum în plată. Legea a fost votată de Parlament pe 26
iunie, după ce prima sa versiune fusese întoarsă în legislativ de Curtea
Constituţională. Actul prevede o creştere a punctului de pensie, care va intra
în vigoare treptat, începând din 1 septembrie 2019 şi până în 2022. De
asemenea, potrivit noului act normativ, se valorifică toate drepturile
salariale pentru care s-au plătit contribuţii, sporuri, acord global, al 13-lea
salariu, ore suplimentare, prime şi alte bonusuri. Totodata, femeile care au
realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au
crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare
cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus pentru
fiecare dintre ei. Si pensia de urmaş se menţine, dar apare o nouă prestaţie:
ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia celui decedat.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani
pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât
şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele
asimilate, este de 35 de ani.
Numărul total de cetăţeni romani cu drept de vot
înscrişi în Registrul electoral la data de 30 iunie este de 18.964.514, cu
4.326 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea
Electorală Permanentă (AEP) pe această temă. Din acest total, 700.786 au
domiciliul în străinătate. Camera Deputaţilor a adoptat recent, în
calitate de for decizional, modificările la legea electorală privind votul în
străinătate la alegerile prezidenţiale. Cetăţenii români din afara ţării vor
putea să voteze fie prin corespondenţă, fie anticipat timp de trei zile. Votul
anticipat începe vineri în intervalul 12.00 – 21.00 şi continuă sâmbătă şi
duminică între orele 07.00 şi 21.00 ora locală. În ziua de duminică există
posibilitatea prelungirii votului până la ora 24.00 pentru alegătorii care se
află în incinta secţiilor de votare sau la cozi în afara acestora. Procedura privind prelungirea timpului de
vot se va aplica şi în secţiile din ţară. Pentru a vota prin corespondenţă,
alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înscrie din
timp în listele electorale permanente din străinătate prin intermediul unui
formular online aflat pe site-ul AEP, la care va anexa copia scanată sau
fotografia actului de identitate.
Persoanele care se
confruntă cu o problemă neaşteptată de sănătate în timp ce sunt în afara ţării
pot beneficia de servicii medicale de urgenţă gratuite prin intermediul
certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european, care se poate
ridica în trei zile de la depunerea cererii. Certificatul este valabil doi ani.
Documentul – denumit oficial Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS)
– nu se mai emite din luna decembrie 2018, iar în schimbul său se primeste un
certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de sănătate. Acest
certificat permite utilizatorilor accesul la servicii medicale din ţările în
care călătoresc. Cardul European de Sănătate poate fi folosit în cele 28 de
state ale Uniunii Europene, alături de Liechtenstein, Irlanda, Norvegia
şi Elveţia. În opinia specialiştilor, diferenţa majoră între cardul european de
sănătate şi asigurarea medicală privată, este faptul că românii nu trebui să
plătească pe loc serviciile medicale de urgenţă, tranzacţiile urmând a fi
făcute între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi autoritatea
similară din statul respectiv.
