Jurnal românesc – 19.02.2020
Premierul interimar Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul
Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi. Şeful guvernului apreciază că sărbătoarea
reprezintă omagiul pe care România contemporană şi întreaga lume îl aduc
geniului părintelui sculpturii moderne, care nu şi-a uitat
rădăcinile şi a rămas sufleteşte legat de satul românesc. Orban a amintit
de succesul înregistrat de expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei
deschisă în cadrul Festivalului internaţional de artă Europalia şi care a fost
vizitată de peste 100.000 de oameni.
Sorin Iordan, 19.02.2020, 12:07
Premierul interimar Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul
Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi. Şeful guvernului apreciază că sărbătoarea
reprezintă omagiul pe care România contemporană şi întreaga lume îl aduc
geniului părintelui sculpturii moderne, care nu şi-a uitat
rădăcinile şi a rămas sufleteşte legat de satul românesc. Orban a amintit
de succesul înregistrat de expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei
deschisă în cadrul Festivalului internaţional de artă Europalia şi care a fost
vizitată de peste 100.000 de oameni.
Pentru noi, ca români, este un
argument în plus să îl preţuim pe Constantin Brâncuşi, să dovedim respect faţă
de tot ceea ce ne leagă de viaţa şi opera sa, a mai spus Orban.
Cu
prilejul împlinirii a 144 de ani de la nașterea întemeietorului sculpturii
moderne Ministerul Culturii organizează în ţară şi în întreaga lume manifestări
speciale. Una dintre acestea este inaugurarea Muzeului Naţional Constantin
Brâncuşi, la Târgu Jiu, în casa în care artistul a locuit în perioada în care a
lucrat la Ansamblul monumental Calea Eroilor, compus din Masa
Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana fără Sfârşit. Prin
testament, Constantin Brâncuşi a lăsat statului român toate creaţiile sale din
atelierul de la Paris, dar moştenirea sa a fost refuzată de guvernul comunist.
Geniul său a fost recunoscut în ţară abia în 1964, iar după Revoluţie, în 1990,
a fost ales postum membru al Academiei Române.
Institutul Cultural Român de la Madrid organizează pe 21 februarie
un editathon dedicat culturii române și aniversării Zilei Constantin Brâncuși. Evenimentul
are loc în colaborare Universitatea Complutense din Madrid și cu sprijinul
Wikimedia España şi va avea loc la sediul Facultății de Științele Documentării
din capitala Spaniei. Editathon-ul va începe cu un atelier de explicare a
procedurii de introducere de date în Wikidata și va continua cu partea
practică. Obiectivul este realizarea unei baze de articole de calitate, în
limba spaniolă, despre personalitățile culturii române din literatură, muzică,
arte vizuale, film, oameni de știință și opere fundamentale. La final, ICR
Madrid va organiza o festivitate de premiere a studenților care au participat
la eveniment. Aceştia vor primi cărți, diferite materiale utile activității
universitare, precum și un stagiu de practică la biblioteca institutului.
Peste 10.000 de tineri cu vârste între 15 şi 34 de ani au părăsit
definitiv România în 2018, potrivit rezultatelor unei analize realizate de
Iniţiativa pentru Competitivitate – INACO. Cei mai mulţi au plecat din
Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Timiş, Bacău, Galaţi, Mehedinţi, Gorj, Sălaj,
Covasna şi Harghita. În elaborarea cercetării nu au fost luate în calcul
deplasările sezoniere pentru studii sau muncă, ci doar plecările definitive.
Totodată, INACO citează un raport Global al Competitivităţii realizat de Bănca
Mondială potrivit căruia un copil născut în România îşi atinge doar 60% din
potenţialul de productivitate odată ajuns la maturitate în ţară. În acest
context, perspectiva celor din Bucureşti-Ilfov este mai pozitivă, cu un
potenţial al capitalului uman de 68%, urmat de judeţul Cluj – cu 65%. La polul
opus, judeţele care oferă cele mai mici oportunităţi de educaţie, sănătate şi
speranţă de viaţă pentru tineri sunt Satu Mare (cu 53%), Ialomiţa şi Călăraşi
(cu 52 de procente) şi Giurgiu (cu 51%). Raportul Băncii Mondiale plasează România
pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de
a-şi reţine pe piaţa internă resursa umană talentată.
Mihai Mălaimare Jr. a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun
director de imagine la gala Hollywood Film Awards, care a avut loc în SUA la
Los Angeles. Românul a primit distincţia pentru contribuţia la realizarea
dramei neozeelandeze Jojo Rabbit, regizată de Taika Waititi.
Acţiunea filmului, o satiră comică, se petrece în timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial şi-l are în prim plan pe Jojo, un băieţel german care află că mama sa
ascunde o fetiță evreică în mansarda casei şi care are drept prieten imaginar o
versiune stupidă a lui Adolf Hitler. În vârstă de 44 de ani, Mihai Mălaimare
Jr. a fost şi directorul de imagine al filmului Nina, de Cynthia
Mort, iar în 2014 a fost lăudat de presa de specialitate pentru filmul
Umblând printre morminte, de Scott Frank.
În 2013, a fost premiat
la gala National Society of Film Critics, unde s-a impus la categoria cea
mai bună imagine pentru pelicula The Master, de Paul Thomas
Anderson. Pentru acelaşi film, în 2012 a primit distincţia pentru cea mai bună
imagine din partea Boston Society of Film Critics şi a fost nominalizat la
prestigioasele Satellite Awards şi Critics’ Choice Awards. Cineastul român a
lucrat şi la realizarea filmelor Tinereţe fără tinereţe şi
Tetro, în regia lui Francis Ford Coppola.
