Jurnal românesc – 18.12.2020
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista
ţărilor, zonelor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care, la
revenirea în România, se impune carantina la domiciliu timp de 14 zile. Italia
a fost eliminată din document, însă au fost adăugate Republica Moldova, Olanda,
Cipru şi Turcia. În prezent, 37 de state se află în zona galbenă, între care
Bulgaria, Serbia, Ungaria, Croaţia, Austria, Portugalia, Cehia, Suedia, Elveţia
şi Statele Unite ale Americii.
Sorin Iordan, 18.12.2020, 11:00
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista
ţărilor, zonelor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care, la
revenirea în România, se impune carantina la domiciliu timp de 14 zile. Italia
a fost eliminată din document, însă au fost adăugate Republica Moldova, Olanda,
Cipru şi Turcia. În prezent, 37 de state se află în zona galbenă, între care
Bulgaria, Serbia, Ungaria, Croaţia, Austria, Portugalia, Cehia, Suedia, Elveţia
şi Statele Unite ale Americii.
Persoanele care intră în izolare pentru două
săptămâni pot ieşi după a 10-a zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în
a 8-a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ și nu prezintă
simptomatoe specifice bolii. Exceptaţi de la măsura carantinării sunt cei care
au avut COVID-19 în ultimele 90 de zile. Lista ţărilor din zona galbenă de risc
este actualizată săptămânal în funcţie de rata de incidenţă cumulată la 100.000
locuitori.
Toate persoanele care intră în Grecia începând din 18 decembrie sunt
obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru o perioadă de trei zile,
transmite Ministerul român al Afacerilor Externe. Măsura, valabilă până pe 7
ianuarie 2021, este complementară celorlalte condiţii deja în vigoare,
respectiv obligativitatea prezentării unui rezultat negativ al unui test PCR
efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elen, completarea
formularului de localizare şi, în cazul intrărilor pe la frontierele rutiere,
efectuarea unui test rapid, cu rezultat imediat. Exceptaţi sunt conducătorii
auto de transport internaţional de mărfuri care se află în tranzit sau care
preiau marfă din Grecia şi părăsesc imediat teritoriul acestui stat.
În cazul
în care aceştia rămân mai multe zile, sunt obligaţi să intre în autoizolare
până la momentul plecării sau până la expirarea perioadei de trei zile.
Măsurile vin în contextul în care Atena a prelungit carantina naţională până pe
7 ianuarie. MAE le reaminteşte românilor că pot solicita asistenţă consulară la
numărul de telefon al Ambasadei României la Atena +30 2106 774 035 sau al
Consulatului General de la Salonic +30 2310 340 088. Pentru situaţii de urgenţă
există liniile telefonice speciale ale reprezentanţei diplomatice +30 6978 996
222 şi ale Consulatului +30 6946 049 076.
Persoanele care călătoresc în Austria, inclusiv cele din România,
vor fi plasate în carantină pentru 10 zile imediat după intrarea pe teritoriul
austriac, transmite Ministerul de Externe. Măsura carantinării, care intră in
vigoare din 19 decembrie, poate fi suspendată în urma prezentării rezultatului
negativ al unui test pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat nu mai devreme de
a 5-a zi de la intrarea în Austria pe cheltuiala persoanei în cauză. MAE român
precizează că restricţia se va aplica pe o perioadă nedeterminată.
De asemenea,
toate persoanele care intră în Austria trebuie să completeze şi să deţină în
format fizic formularul Declaraţie de carantină, disponibil pe site-ul guvernului
de la Viena. Bucureştiul reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă
consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena +43 1503 24 65
şi +43 1505 23 81. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială
a misiunii diplomatice +43 6991 172 60 27.
Piese din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României,
relevante pentru legăturile italo-române, sunt prezentate pe pagina de Facebook
și pe canalul YouTube ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică
de la Veneţia, într-o serie video intitulată Fragmente de istorie italo-română.
Evenimentul a fost deschis, pe 15 decembrie, de episodul dedicat copiei
Columnei lui Traian realizată între anii 1934-1940 de meşteri de la Vatican şi
care l-a avut invitat pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României,
Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Seria va continua pe 6 ianuarie, cu ocazia
Bobotezei, cu o prezentare a veşmântului bisericesc din secolul al 17-lea
realizată de istoricul Andrei Marius Trifu. Pe 24 ianuarie, cu ocazia
celebrării Unirii celor două Principate româneşti: Ţara Românească şi Moldova,
este programată prezentarea distincţiei Ordinul Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în
grad de Mare Cruce, conferite domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către Regele
Emanuel al II-lea. Seria video se va încheia pe 27 ianuarie cu un material despre
portretul istoricului Nicolae Iorga, semnat de pictorul Dan Băjenaru,
fondatorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
După difuzare, materialele video pot fi vizionate pe pagina de Facebook a IRCCU
Veneţia.
