Jurnal românesc – 01.09.2021
Marcarea Zilei Limbii Române evidenţiază rolul acesteia ca liant al comunităţilor de români de peste hotare şi între aceştia şi România, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE afirmă că diplomaţia română sprijină constant efortul acestor comunităţi de a păstra vie limba română, ca element trainic şi constitutiv, precum şi necesitatea transmiterii sale mai departe noilor generaţii. Instituţia arată că depune eforturi permanente prin care încurajează studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile universitare din afara ţării şi prin care susţine derularea unor proiecte educaţionale în străinătate, ce contribuie la promovarea în lume a valorilor culturale româneşti.
Sorin Iordan, 01.09.2021, 11:15
Marcarea Zilei Limbii Române evidenţiază rolul acesteia ca liant al comunităţilor de români de peste hotare şi între aceştia şi România, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE afirmă că diplomaţia română sprijină constant efortul acestor comunităţi de a păstra vie limba română, ca element trainic şi constitutiv, precum şi necesitatea transmiterii sale mai departe noilor generaţii. Instituţia arată că depune eforturi permanente prin care încurajează studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile universitare din afara ţării şi prin care susţine derularea unor proiecte educaţionale în străinătate, ce contribuie la promovarea în lume a valorilor culturale româneşti.
Prin limba română, element definitoriu al identităţii şi istoriei poporului român, ne afirmăm latinitatea şi contribuim la patrimoniul cultural european prin diversitatea, bogăţia şi forţa sa expresivă, precizează ministerul. Un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române a fost transmis şi de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, pentru conaţionalii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă acasă, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată. Ziua Limbii Române este sărbătorită din 2013 atât în ţară cât şi peste hotare.
Cetăţenii români pot intra în Bulgaria, de pe 1 septembrie, pe baza prezentării unui certificat european digital COVID valid pentru vaccinare, trecerea prin boală sau test sau a unui document similar care conţine aceleaşi date ca certificatul digital, a transmis Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române. Din România se poate intra pe teritoriul statului vecin prin punctele de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, Calafat – Vidin, Bechet – Oriahovo, Turnu Măgurele – Somovit-Nikopol şi Vama Veche – Durankulak. Poliţia de Frontieră română precizează că vămile Ostrov – Silistra, Zimnicea – Svishtov şi Negru Vodă – Kardam se pot folosi de către persoanele care tranzitează teritoriul Bulgariei, cu condiţia să poată garanta părăsirea imediată a ţării vecine. Totodată, autorităţile bulgare au informat că cetăţenilor români le este permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei numai prin puncte de trecere a frontierei unde se află personal medical bulgar.
Festivalul de Film Central European se desfăşoară, în perioada 1 – 5 septembrie, în mai multe spaţii din Timişoara. Pe lângă competiţia propriu-zisă, la care participă filme din ultimii doi ani, central-europene, sud-est europene sau coproducţii premiate la diverse festivaluri reprezentative pentru ţările din care provin, manifestarea conţine şi secţiunile Panorama, Filme studenţeşti, Filme documentare, Filme pentru copii şi Focus Norvegia. Acestor module li se adaugă lansarea de carte Cinema în Republica Socialistă România. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film, semnată de Bogdan Jitea. Categoria evenimente conexe mai conţine atelierele de educaţie cinematografică organizate de la Asociaţia Culturală Contrasens şi dedicate tinerilor între 14 şi 26 de ani. Festivalul de Film Central European de la Timişoara este cuprins în programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Municipiului Timişoara şi este susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei şi de Uniunea Cineaştilor din România.
Opt personalități din Republica Moldova au fost decorate cu medalia Centenarul Marii Uniri oferită de președintele Klaus Iohannis în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești. Ceremonia s-a desfăşurat pe 31 august la sediul Ambasadei României la Chișinău. Printre cei care au primit distincţia din partea ambasadorului Daniel Ioniță se numără scriitoarea şi medicul Teodora Rotaru, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, directoarea executivă a Complexului Vatra Neamului, Viorica Moraru, artistul Nicolae Botgros, actorul și regizorul Sandu Grecu, lingvistul Alexandru Bantoș, scriitorul și ziaristul Vitalie Ciobanu și conducătorul ansamblului etno-folcloric Ștefan Vodă, Tudor Ungureanu. Radio Chişinău transmite că evenimentul a făcut parte din acțiunile organizate de Ambasada României cu ocazia marcării a 30 de ani de relații diplomatice între România și Republica Moldova și a centenarului Teatrului Mihai Eminescu din Chișinău.
Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri, a fost selectat în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care are loc în perioada 1 – 11 septembrie. Pelicula va concura alături de alte 18 lungmetraje în secţiunea Orizzonti. Este prima participare a unui lungmetraj românesc într-o secțiune competițională la acest festival în ultimii 12 ani. Totodată, scurtmetrajul Plastic semiotic, regizat de Radu Jude, va fi prezentat în afara competiției. Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi acordat un premiu al publicului.
