Jurnal românesc – 24.11.2021
Miniştrii educaţiei din
România şi Republica Moldova, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, au semnat un
acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi
titlurilor ştiinţifice. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti arată că Acordul
conduce la aplicarea unor noi reguli simplificate de recunoaştere, concomitent
cu reglementarea recunoaşterii unor noi diplome sau certificate.
Aplicarea noilor reguli de recunoaştere de către cele două state,
universităţi şi unităţi de învăţământ se va realiza în mod transparent, corect
şi nediscriminatoriu, în beneficiul solicitanţilor, precizează
ministerul. Instituţia subliniază faptul că documentul consolidează relaţiile
bilaterale în domeniul educaţiei, ceea ce va contribui la creşterea calităţii
sistemelor de educaţie şi formare profesională în spiritul politicilor europene
în materie, precum şi la îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii a cetăţenilor
de pe ambele maluri ale Prutului. Documentul face parte din setul de angajamente
asumate de cele două guverne în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare
de cooperare între România şi Republica Moldova, act semnat pe 23 noiembrie cu
prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintei Maia Sandu.
Sorin Iordan, 24.11.2021, 12:00
Miniştrii educaţiei din
România şi Republica Moldova, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, au semnat un
acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi
titlurilor ştiinţifice. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti arată că Acordul
conduce la aplicarea unor noi reguli simplificate de recunoaştere, concomitent
cu reglementarea recunoaşterii unor noi diplome sau certificate.
Aplicarea noilor reguli de recunoaştere de către cele două state,
universităţi şi unităţi de învăţământ se va realiza în mod transparent, corect
şi nediscriminatoriu, în beneficiul solicitanţilor, precizează
ministerul. Instituţia subliniază faptul că documentul consolidează relaţiile
bilaterale în domeniul educaţiei, ceea ce va contribui la creşterea calităţii
sistemelor de educaţie şi formare profesională în spiritul politicilor europene
în materie, precum şi la îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii a cetăţenilor
de pe ambele maluri ale Prutului. Documentul face parte din setul de angajamente
asumate de cele două guverne în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare
de cooperare între România şi Republica Moldova, act semnat pe 23 noiembrie cu
prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintei Maia Sandu.
Secţia Consulară a Ambasadei
României la Londra le reaminteşte cetăţenilor români care au obţinut statutul
de rezident temporar în Marea Britanie că pot rămâne pe teritoriul britanic 5
ani de la data obţinerii acestuia. Pentru a rămâne în Regatul Unit și după
acești primi 5 ani, românii rezidenţi temporar trebuie să se înscrie din nou în
sistemul EU Settlement Scheme, înainte de expirarea statutului. Ambasada
precizează însă că deţinătorii rezidenţei temporare nu trebuie să aştepte să
treacă cei 5 ani pentru a se reînscrie, ci o pot face imediat ce devin
eligibili. Pentru a deveni eligibili, românii trebuie să aibă 5 ani de
rezidență continuă pe teritoriul britanic. Cei 5 ani sunt calculaţi din ziua
sosirii în Regatul Unit, nu din ziua în care a fost acordat statutul de
pre-settled. Ambasada atrage însă atenţia că, pe parcursul celor 5 ani, românii
nu trebuie să fi petrecut mai mult de 6 luni într-un an în afara Marii Britanii
fără un motiv întemeiat. Informaţii suplimetare se găsesc pe site-ul guvernului
britanic, gov.uk.
România participă, în
perioada 25-28 noiembrie, la a 18-a ediție a Târgului de carte de la Salonic.
Participarea românească se concretizează într-o expoziție de carte și
evenimente de lansare de carte, organizate de Institutul Cultural Român, prin
Centrul Cărții, cu sprijinul Ambasadei României la Atena și a Consulatului
General al României la Salonic. La standul ţării noastre vor fi expuse peste 50
de titluri în limba engleză sau bilingve, editate de editura ICR, publicații
reprezentative pentru cultura și civilizația românească. Pe lângă acestea, vor
fi expuse și cărți ale editurii Uniunii Elene din România și ale editurii
Omonia din București. Totodată se vor desfășura întâlniri de prezentare a
programelor ICR de traducere, publicare şi finanțare a editorilor străini. Pe
27 noiembrie va fi lansat romanul Întâmplări din irealitatea
imediată de Max Blecher, iar pe 28 noiembrie volumul
Nostalgia de Mircea Cărtărescu. Târgul
de carte de la Salonic este singura manifestare de profil din Grecia şi
găzduieşte peste 250 de standuri. Tema centrală de anul acesta este
Revoluțiile în curs ale cărților.
O
întâlnire literară a scriitoarei, poetei și traducătoarei spaniole Clara Janés
cu coordonatoarea de expoziții de artă și târguri internaționale de carte a Ministerului
Culturii din Spania, Ioana Zlotescu, va avea pe 25 noiembrie la ICR Madrid.
Discuţia, moderată de preşedintele Asociaţiei Ţărilor din Europa de Est,
Luminița Pigui, va avea ca temă opera poetică a lui Nichita Stănescu şi face
parte din seria Dezbaterilor Alexandru Busuioceanu. Considerat de criticii
literari drept cel mai important poet al generației anilor 1960, Nichita
Stănescu a fost numit post-mortem membru al Academiei Române. A primit Premiul
Herder în 1975, Premiul Coroana de Aur de la Festivalul Nopți de Poezie din
Macedonia în 1982 și a fost candidat la Premiul Nobel în 1979. Participarea la
dezbaterea de la sediul ICR Madrid este liberă în limita locurilor disponibile.
