Jurnal Românesc – 26.01.2022
Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost printre subiectele abordate de secretarul de stat în Ministerul de Externe Daniela Gîtman la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, prima organizată de când Franţa a preluat Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Demnitarul român a exprimat sprijinul Bucureştiului pentru obiectivele Preşedinţiei franceze în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE şi a reiterat obiectivul legitim al României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. Gîtman a subliniat, totodată, necesitatea continuării eforturilor de extindere a Uniunii, respectiv a organizării Conferinţelor Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord, şi nevoia de menţinere a Parteneriatului Estic printre temele prioritare pe agenda UE. În ceea ce priveşte relaţiile dintre blocul comunitar şi Marea Britanie, secretarul de stat a mulţumit Comisiei Europene pentru menţinerea subiectului drepturilor cetăţenilor pe agenda de dialog cu Regatul Unit şi a subliniat importanţa solidarităţii şi unităţii la nivelul Uniunii în gestionarea relaţiilor cu Londra.
Sorin Iordan, 26.01.2022, 11:22
Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost printre subiectele abordate de secretarul de stat în Ministerul de Externe Daniela Gîtman la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, prima organizată de când Franţa a preluat Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Demnitarul român a exprimat sprijinul Bucureştiului pentru obiectivele Preşedinţiei franceze în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE şi a reiterat obiectivul legitim al României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. Gîtman a subliniat, totodată, necesitatea continuării eforturilor de extindere a Uniunii, respectiv a organizării Conferinţelor Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord, şi nevoia de menţinere a Parteneriatului Estic printre temele prioritare pe agenda UE. În ceea ce priveşte relaţiile dintre blocul comunitar şi Marea Britanie, secretarul de stat a mulţumit Comisiei Europene pentru menţinerea subiectului drepturilor cetăţenilor pe agenda de dialog cu Regatul Unit şi a subliniat importanţa solidarităţii şi unităţii la nivelul Uniunii în gestionarea relaţiilor cu Londra.
Un acord privind construirea unor apeducte între România şi Republica Moldova a fost semnat la Iaşi în prezenţa şefului Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, şi a ministrului Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spânu. Acesta este primul pas în realizarea lucrărilor de extindere în stânga Prutului a conductelor de alimentare cu apă potabilă din staţia de tratare Chiriţa. E foarte important să avem acest proiect de apeduct prin care apa din Iaşi va ajunge în Republica Moldova. Sperăm că în final vom avea 200.000 de beneficiari direcţi ai acestui prim proiect, a spus şeful Cancelariei premierului român. La rândul său, ministrul moldovean a declarat că proiectul este extrem de benefic în condiţiile în care, oamenii din zona vizată au, în general, acces doar la apă din fântâni, a cărei calitate este scăzută. Cu acest proiect şi trecerea ApaVital peste Prut, cu suportul României, de a extinde reţeaua de apă, aceşti cetăţeni vor avea acces la apă mult mai bună, a apreciat Andrei Spînu. Subtraversarea râului Prut costă 1,5 milioane de lei, sumă acoperită din bugetul compeniei ApaVital. Termenul de execuţie este de 4 luni, iar lucrările vor fi realizate între localităţile Măcăreşti din judeţul Iaşi şi Măcăreşti din Republica Moldova. După finalizarea acestei prime extinderi, peste 30.000 de locuitori din 13 localităţi aflate în Raioanele Ungheni şi Nisporeni vor avea acces la apa potabilă din România.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate printr-o serie de evenimente care includ spectacole de teatru, dezbateri, lansări de carte și proiecții de film. La 25 ianuarie, ICR Tel Aviv a organizat evenimentul Adevăruri tăinuite: mărturiile unor supraviețuitori, care a marcat şi împlinirea a 81 de ani de la Pogromul de la București. ICR Stockholm transmite online, la 27 ianuarie, înregistrarea dezbaterii Memoria Holocaustului în prezent: «să nu uităm niciodată», «să nu repetăm niciodată». Dialogul se desfăşoară între cercetătorul de onoare al Institutului Birkbeck pentru Studiul Antisemitismului din cadrul Universităţii din Londra, Diana I. Popescu, şi profesorul asociat şi lectorul Departamentului de Cultură și Estetică de la Universitatea din Stockholm, Tanja Schult. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, la 27 ianuarie, masa rotundă Pe calea memoriei la care participă istorici şi autori de cărţi despre Holocaust, istoria și cultura evreilor.
ICR Londra lansează volumul Images on the Page. A Fashion Iconography, lucrare semnată de istoricul de origine evreiască Sanda Miller. Evenimentul va avea loc la 27 ianuarie. ICR Budapesta și Filiala Seghedin participă la proiectul coordonat de către Forumul Cultural Austriac, împreună cu Ambasada Israelului din Ungaria, prin care prestigioase instituții culturale, ambasade, muzee şi școli prezintă pe fațadele sediilor logo-ul #WeRemember. Nu în ultimul rând, ICR Madrid prezintă documentarul Aliyah DaDa, în regia Oanei Giurgiu, care va fi proiectat la 10 februarie, în sala Cine Studio a centrului cultural Círculo de Bellas Artes. Filmul, o incursiune în istoria evreilor din România, este un tribut adus inițiatorilor curentului dadaist, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite adoptată la 1 noiembrie 2005.
