Jurnal românesc – 23.02.2022
România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor, a spus Dîncu. El a arătat că Bucureştiul nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din statul vecin, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. Ministrul a precizat însă că statul român este pregătit să-i extragă pe conaţionalii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie şi a apreciat că un eventual conflict major în Ucraina nu va ajunge şi în România. Populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru, a explicat Dîncu. La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunţat că au fost stabilite terenurile unde vor fi amplasate taberele care ar putea găzdui eventualii refugiați. Avem și cetățeni români în zona Ucrainei. E posibil să fie niciunul, câteva mii, câteva zeci de mii, depinde de amploarea și gravitatea situației în Ucraina. Noi ne pregătim ca să primim o cifră mai mare și sperăm să nu ajungem acolo, a spus Arafat. Pe fondul deteriorării grave a situaţiei de securitate din Ucraina, Ministerul de Externe a ridicat gradul de alertă la nivelul maxim şi îi sfătuieşte pe români să părăsească imediat ţara vecină.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 23.02.2022, 11:00
România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor, a spus Dîncu. El a arătat că Bucureştiul nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din statul vecin, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. Ministrul a precizat însă că statul român este pregătit să-i extragă pe conaţionalii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie şi a apreciat că un eventual conflict major în Ucraina nu va ajunge şi în România. Populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru, a explicat Dîncu. La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunţat că au fost stabilite terenurile unde vor fi amplasate taberele care ar putea găzdui eventualii refugiați. Avem și cetățeni români în zona Ucrainei. E posibil să fie niciunul, câteva mii, câteva zeci de mii, depinde de amploarea și gravitatea situației în Ucraina. Noi ne pregătim ca să primim o cifră mai mare și sperăm să nu ajungem acolo, a spus Arafat. Pe fondul deteriorării grave a situaţiei de securitate din Ucraina, Ministerul de Externe a ridicat gradul de alertă la nivelul maxim şi îi sfătuieşte pe români să părăsească imediat ţara vecină.
Legea privind acordarea de sprijin şi asistenţă de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii de risc imediat, ipostaze în care dreptul la viaţă este pus în pericol, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ reglementează setul de activităţi întreprinse de către Ministerul Afacerilor Externe în scopul evacuării dintr-o zonă de conflict armat a unor categorii de cetăţeni străini sau apatrizi. Activităţile întreprinse în scopul evacuării din zona de conflict armat includ asigurarea protecţiei, sprijin în vederea staţionării temporare pe teritoriul altor state terţe, inclusiv asigurarea resurselor financiare în acest scop, asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe perioada staţionării temporare, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă medicală în regim de urgenţă, sprijin în vederea tranzitării şi transportul către punctele de frontieră ale statului român spre alte destinaţii. Ajutorul acordat de statul român le este asigurat şi membrilor de familie de gradul 1 ai cetăţenilor străini sau apatrizi. Potrivit Legii, activităţile menţionate se realizează prin intermediul MAE, al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, iar cheltuielile se asigură de la bugetul de stat.
Seria de evenimente internaţionale Mărţişor – Legendă de primăvară are loc în Italia, în perioada 20 februarie – 1 martie, în organizarea Institutului Limbii Române din Bucureşti, Accademiei di Romania la Roma şi Ambasadei ţării noastre în Italia. Manifestările au început pe 20 februarie cu Atelierul on-line de creaţie a mărţişorului Călător prin tradiţii de primăvară, ce-i reuneşte pe elevii a peste 70 de profesori colaboratori ai Institutului Limbii Române, care predau în 6 ţări europene Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Creaţiiile acestora vor fi expuse în cadrul celei de-a 5-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale Mărţişor Legendă de primăvară, care va fi deschisă, la 1 martie, la sediul Accademiei di Romania la Roma şi care va putea fi vizitată şi online. Celor două iniţiative li se adaugă concertul grupului coral polifonic Arpeggio, care va avea loc la 1 martie. În 2017, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după ce România, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Republica Moldova au depus un dosar comun prin care au cerut recunoaşterea acestui element de patrimoniu cultural.
Expoziţia colectivă Asupra Viețuirii, a grupului NOIMA, compus din artiştii Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş, Sorin Scurtulescu și Andrei Rosetti, este deschisă până la 22 martie la galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona. Curatoriată de pictorul Andrei Rosetti, expoziția conține lucrări de pictură, desen, fotografie, obiect, performance şi video ale grupului de artiști români. Grupul NOIMA a fost întemeiat în 2003 în zona de vest a României. Fondatorii grupării au studiat pictura la Timișoara, la finele anilor ’90. ICR Lisbona arată că NOIMA înseamnă întâi de toate un atelier colectiv de pictură, deschis adesea altor medii de exprimare. Debutul NOIMA a fost legat de o revenire a picturii în aer liber, iar multe dintre acțiunile grupării din ultimii ani se sprijină pe experiența observării realității înconjurătoare, ceea ce, în contextul realității pandemice, s-a dovedit un atuu.
