Jurnal românesc – 09.11.2022
Uniunea Salvaţi România
acuză partidele din coaliţia de guvernare că urmăresc clonarea
consulatelor prin înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din
străinătate, în condiţiile în care amendamentul conform căruia directorii
acestor centre urmau să fie aleşi de românii din străinătate, din rândul
membrilor comunităţilor respective, a fost respins. Forma
aprobată a textului legii prevede că Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni va numi şi elibera din funcţie directorii de centre cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan
Barna, iniţiatorul amendamentului respins, a apreciat că o iniţiativă lăudabilă
a fost folosită pentru a crea oportunităţi de angajare a unor oameni din ţară
şi că, în forma actuală, textul legislativ nu-i ajută pe românii din
diaspora. Potrivit acestuia, dacă voiau cu adevărat să-i ajute pe românii
din străinătate, liberalii şi social-democraţii puteau începe cu
facilitarea votului şi cu adoptarea unor legi bune, care să-i convingă pe
români să se întoarcă în ţară.
Sorin Iordan, 09.11.2022, 11:32
Uniunea Salvaţi România
acuză partidele din coaliţia de guvernare că urmăresc clonarea
consulatelor prin înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din
străinătate, în condiţiile în care amendamentul conform căruia directorii
acestor centre urmau să fie aleşi de românii din străinătate, din rândul
membrilor comunităţilor respective, a fost respins. Forma
aprobată a textului legii prevede că Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni va numi şi elibera din funcţie directorii de centre cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan
Barna, iniţiatorul amendamentului respins, a apreciat că o iniţiativă lăudabilă
a fost folosită pentru a crea oportunităţi de angajare a unor oameni din ţară
şi că, în forma actuală, textul legislativ nu-i ajută pe românii din
diaspora. Potrivit acestuia, dacă voiau cu adevărat să-i ajute pe românii
din străinătate, liberalii şi social-democraţii puteau începe cu
facilitarea votului şi cu adoptarea unor legi bune, care să-i convingă pe
români să se întoarcă în ţară.
Şeful
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a participat
la Sărbătoarea Catedralei ortodoxe române Sfinții Arhangheli Mihail,
Gavril și Rafail din Paris. Cu acest prilej a fost deschisă expoziția
Povestea unei Catedrale, care prezintă istoria prezenței ortodoxe
la Paris şi figurile culturii românești care au contribuit la păstrarea
valorilor naționale, iar delegaţia românească a luat parte la concertul de muzică
sacră și clasică, susţinut de Quatar Miseri Cordes și de Corala Marii Uniri a
Ateneului Național din Iași. Catedrala ortodoxă română Sfinții Arhangheli
Mihail, Gavril și Rafail reprezintă pentru românii din Paris un adevărat centru
de spiritualitate, de păstrare și promovare a culturii româneşti. Un număr
considerabil de români participă, duminica, la cursurile de limba română şi
franceză, învățând cu bucurie din lucrările de teologie şi literatură română şi
franceză, pe care parohia le deține în bibliotecă, a spus Gheorghe Cârciu.
Şeful DRP s-a aflat într-o vizită de lucru în Franţa în perioada 3 – 7
noiembrie.
Un
Dicţionar Mongol-Român, al cărui autor este ambasadorul Traian Laurenţiu
Hristea, secretar de stat pentru afaceri globale şi strategii diplomatice în
cadrul Ministerului de Externe, a fost lansat la Bucureşti. MAE transmite că
volumul reprezintă un instrument de consolidare a dialogului social şi cultural
dintre România şi Mongolia, fiind, totodată, o lucrare cu caracter practic şi
conţinut inedit. La evenimentul de lansare, Traian Hristea a avut o întrevedere
cu ambasadorul Mongoliei în România, Lkhagvasuren Sayanaa, cu care a discutat
despre perspectivele cooperării dintre România şi Mongolia, cu accent pe
domeniile economic, educaţie, agricultură, energie, silvic şi transporturi.
Totodată, a fost exprimată dorinţa impulsionării relaţiilor dintre cele două
ţări prin consultări politice la nivelul ministerelor de Externe român şi
mongol şi dezvoltarea relaţiilor interumane, prin înfrăţiri de oraşe. România
şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice în urmă cu 72 de ani.
18
filme românești sunt prezentate în cadrul celei de-a 32-a ediții a Festivalului
Internaţional de Film Est-European de la Cottbus, în Germania, care se
desfășoară în perioada 8-13 noiembrie. Manifestarea, organizată cu sprijinul
reprezentanţei la Berlin a Institutului Cultural Român, prezintă producţii
cinematografice din Europa de Est, cu o secțiune specială dedicată României,
intitulată Spotlight România. În cadrul acesteia sunt proiectate
peliculele R.M.N de Cristian Mungiu, Vulturii din Țaga
de Adina Popescu şi Iulian Manuel Gharvas, Spioni de ocazie de Oana
Giurgiu, Război pe calea
undelor de Alexandru Solomon şi Imaculat de Monica Stan şi
George Chiper-Lillemark – propunerea României pentru o nominalizare la Premiile
Oscar 2023. Filmele Metronom în regia lui Alexandru Belc și
Oameni de treabă de Paul Negoescu au fost selectate în competiția
lungmetrajelor, pelicula Moștenirea de Marian Fărcuț, în cea a
scurtmetrajelor, iar producţia Nicolae regizată de Mihai Grecu, în
secţiunea specială. Festivalul Internațional de Film de la Cottbus a fost
înființat în 1991 cu intenția de a face simțită prezența filmelor din Europa de
Est pe piața germană și de a urmări cum reflectă regizorii din fostele țări
socialiste schimbările sociale și politice din statele lor de proveniență.
