Jurnal Românesc – 23.12.2022
Ministerul Afacerilor Externe de la București a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă de la Kiev, la 13 decembrie 2022, a Legii privind minorităţile naţionale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ministerul consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, a cărei opinie ar fi contribuit, în mod cert, la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie. În analiza ministerului de Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Nu există, printre altele, nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească. De asemenea, persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a invocat, permanent, în contactele cu partea ucraineană, promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 23.12.2022, 11:22
Ministerul Afacerilor Externe de la București a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă de la Kiev, la 13 decembrie 2022, a Legii privind minorităţile naţionale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ministerul consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, a cărei opinie ar fi contribuit, în mod cert, la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie. În analiza ministerului de Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Nu există, printre altele, nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească. De asemenea, persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a invocat, permanent, în contactele cu partea ucraineană, promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează, în Pastorala de Crăciun, un îndemn la iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului. Patriarhul îndeamnă, de asemenea, la pomenirea în rugăciuni a românilor din afara ţării, a celor din jurul graniţelor României şi din diaspora română, pentru a păstra, cu multă iubire frăţească, unitatea de credinţă şi de neamˮ. Să cultivăm pacea inimii noastre primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune, şi să ne rugăm pentru pacea între popoareˮ, afirmă Patriarhul Daniel în mesajul pastoral transmis cu prilejul Naşterii Domnului, potrivit Agenţiei de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române.
Premierul Nicolae Ciucă și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au făcut o vizită în Republica Coreea, unde s-a întâlnit, miercuri, la Seul, cu membri ai comunităţii româneşti din această ţară. Premierul Ciucă le-a transmis acestora aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale. El s-a declarat încrezător că dialogul cu autorităţile de la Seul va conduce la dezvoltarea colaborării bilaterale atât în domeniile politic şi economic, cât şi în cele ale culturii, educaţiei şi tineretului, iar comunitatea românească din Coreea de Sud va avea o contribuţie însemnată. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a menţionat că această comunitate energicăˮ şi ambiţioasăˮ reuşeşte să atragă alături chiar studenţi sud-coreeni care se simt pe jumătate româniˮ. Am realizat, din nou, ce forţă uriaşă stă în românii noştri care trăiesc pretutindeni prin lumeˮ, a mai transmis Marcel Ciolacu.
Biblioteca Judeţeană V.A. Urechiaˮ Galaţi şi Biblioteca Municipală Eugen Coşeriuˮ Bălţi din Republica Moldova au încheiat, joi, un acord de parteneriat pentru derularea unor proiecte comune, la iniţiativa Asociaţiei Obşteşti Orizonturi Rusticeˮ din municipiul Bălţi, Scopul acordului este îmbunătăţirea cooperării dintre cele două biblioteci prin proiecte dedicate comunităţilor pe care le deservesc şi pentru susţinerea, promovarea şi valorificarea culturii scrise prin mijloacele profesionale specifice în contextul naţional şi internaţional. Cele două instituţii de cultură au prevăzut, în acest acord, că se vor susţine reciproc şi vor participa, în comun, la proiecte naţionale şi internaţionale, că vor avea schimburi culturale, ştiinţifice şi profesionale bilaterale, vor realiza evenimente culturale, dar şi programe de formare profesională şi formare continuă în comun.
Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a informat că a trimis, în cee ace a numit o acţiune de fraternitate creştinăˮ, 60.000 de bucăţi de şindrilă în Venezuela, pentru învelirea bisericii în stil maramureşean din Caracas. Potrivit Agerpres, comunitatea ortodoxă de acolo nu are posibilitatea de a acoperi după metoda tradiţională acest lăcaş care a fost construit de meşteri maramureşeni în urmă cu mai multe decenii. Biserica din Caracas a fost construită de meşteri maramureşeni şi a fost sfinţită de Patriarhul Teoctist al României în noiembrie 1999. În Venezuela, există o comunitate românească de aproximativ 150 de persoane, formată din cetăţeni români ortodocşi care au emigrat în perioada regimului comunist, dar şi cetăţeni de etnie evreiască, originari din România, emigraţi în perioada celui de-al II-lea Război Mondial sau ulterior.
