Jurnal românesc – 09.01.2023

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut. Şeful DRP, Gheorghe Cârciu, a transmis că, în 2022, instituţia s-a concentrat pe susţinerea etnicilor români din Ucraina şi pe dezvoltarea de proiecte în rândul românilor de pretutindeni. Cu un buget de aproape cinci ori mai mare decât cel din 2021, pot spune că am făcut un pas important înainte în îndeplinirea misiunii noastre. În acelaşi timp, nevoile identificate în rândul celor aflaţi în afara graniţelor ţării ne arată că mai sunt multe de făcut, a declarat secretarul de stat. El a indicat Programul de granturi Sprijinirea comunităţilor româneşti din Ucraina, care a urmărit achiziţionarea şi donarea de bunuri şi materiale de strictă necesitate etnicilor români din regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa. Acestuia i s-au adăugat două acţiuni de sprijin financiar, care i-au vizat pe elevii etnici români care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română, din Ucraina, dar şi pe cadrele didactice care predau limba română sau în limba română. Cârciu a amintit şi de programele de finanţare nerambursabilă, care au atras peste 300 de propuneri de proiecte în domenile educaţie şi cultură, din 30 de ţări, dar şi de programul Taberelor ARC prin intermediul căruia peste 1.200 de elevi, studenţi şi tineri din 18 state, atât din comunităţile istorice, cât şi din diaspora, au vizitat România. Şeful DRP a anunţat că priorităţile acestui an sunt finalizarea Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni 2023-2026, instituirea centrelor comunitare şi modificarea legislaţiei în vederea acordării de finanţări multianuale pentru proiecte de impact, în special pe zona de educaţie şi şcoală românească.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 09.01.2023, 11:00

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut. Şeful DRP, Gheorghe Cârciu, a transmis că, în 2022, instituţia s-a concentrat pe susţinerea etnicilor români din Ucraina şi pe dezvoltarea de proiecte în rândul românilor de pretutindeni. Cu un buget de aproape cinci ori mai mare decât cel din 2021, pot spune că am făcut un pas important înainte în îndeplinirea misiunii noastre. În acelaşi timp, nevoile identificate în rândul celor aflaţi în afara graniţelor ţării ne arată că mai sunt multe de făcut, a declarat secretarul de stat. El a indicat Programul de granturi Sprijinirea comunităţilor româneşti din Ucraina, care a urmărit achiziţionarea şi donarea de bunuri şi materiale de strictă necesitate etnicilor români din regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa. Acestuia i s-au adăugat două acţiuni de sprijin financiar, care i-au vizat pe elevii etnici români care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română, din Ucraina, dar şi pe cadrele didactice care predau limba română sau în limba română. Cârciu a amintit şi de programele de finanţare nerambursabilă, care au atras peste 300 de propuneri de proiecte în domenile educaţie şi cultură, din 30 de ţări, dar şi de programul Taberelor ARC prin intermediul căruia peste 1.200 de elevi, studenţi şi tineri din 18 state, atât din comunităţile istorice, cât şi din diaspora, au vizitat România. Şeful DRP a anunţat că priorităţile acestui an sunt finalizarea Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni 2023-2026, instituirea centrelor comunitare şi modificarea legislaţiei în vederea acordării de finanţări multianuale pentru proiecte de impact, în special pe zona de educaţie şi şcoală românească.

Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, doctorat, postdoctorale şi de cercetare, a anunţat ministrul Ligia Deca. Aceasta a arătat că valoarea bursei lunare va fi de cel puţin 1.000 de euro, iar statul român va asigura inclusiv plata transportului din România până la locul de desfăşurare a stagiului şi retur. După finalizarea stagiului, bursierul îşi va putea relua studiile universitare sau postuniversitare în ţară. Ministrul a precizat că, prin această măsură, se urmăreşte formarea de specialişti în domenii de maxim interes pentru România, precum cel energetic, bioeconomie, eco-nano-tehnologii, afaceri transatlantice, relaţiile internaţionale, diplomaţia Uniunii Europene sau guvernanţă europeană. Posibilitatea efectuării unor astfel de stagii universitare va îmbunătăţi calitatea şi aplicabilitatea cercetării româneşti, prin sincronizarea cu noile trenduri, a explicat aceasta. Proiectul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educaţiei, iar cei interesaţi pot veni cu propuneri şi sugestii până pe 16 ianuarie.

Parlamentarii Uniunii Salvaţi România Cosette Chichirău şi Remus Negoi au depus o solicitare adresată ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, şi directorului Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, prin care cer informaţii despre sediile şi chiriile aferente reprezentanţelor şi filialelor ICR din străinătate. USR arată că aceasta este a doua astfel de solicitare după ce prima nu a primit răspuns în termenul legal. Cei doi parlamentari fac referire la situaţia şefei ICR Londra, Catinca Maria Nistor, pentru apartamentul căreia statul român plăteşte o chirie lunară de 6.500 de lire sterline. Potrivit acestora, România va achita în continuare această sumă, deoarece Ministerul de Externe nu poate rezilia contractul valabil până pe 8 septembrie. Catinca Maria Nistor a refuzat apartamentul gratuit care i-a fost oferit la preluarea mandatului. După apariţia în spaţiul public a acestor informaţii, reşedinţa în cauză a fost eliberată şi este folosită pentru cazarea temporară a persoanelor care desfășoară activități culturale.

Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău deschide a 9-a ediţie a turneului Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău cu două spectacole de anvergură Capcana şi Frunze de dor. Cele două piese vor fi prezentate pe 21 ianuarie la Sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti. După capitala României, ambele producții teatrale vor fi jucate, pe 24 și 25 ianuarie, pe scena Naționalului Vasile Alecsandri din Iași cu prilejul aniversării Unirii Principatelor Române.