Jurnal românesc – 15.02.2023

Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi candidaţi la funcţiile de director şi director adjunct la institute culturale româneşti din străinătate. Este vorba despre Ioana Anghel, care a candidat pentru fotoliul de director al ICR Budapesta, şi Florin-Silviu Ivan, pentru postul de director adjunct al ICR Berlin. Preşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Viorel Badea, a spus că Ioana Anghel are experienţă în managementul cultural internaţional şi va reuşi să promoveze cultura românească. Despre Silviu Ivan, senatorul a afirmat că are experienţă în managementul cultural românesc şi şi-a exprimat speranţa că va reuşi să exporte această experienţă şi în afara României. Potrivit Legii 356 din 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, directorii şi directorii adjuncţi ai institutelor culturale româneşti din străinătate servesc un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Sorin Iordan, 15.02.2023, 11:22

Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi candidaţi la funcţiile de director şi director adjunct la institute culturale româneşti din străinătate. Este vorba despre Ioana Anghel, care a candidat pentru fotoliul de director al ICR Budapesta, şi Florin-Silviu Ivan, pentru postul de director adjunct al ICR Berlin. Preşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Viorel Badea, a spus că Ioana Anghel are experienţă în managementul cultural internaţional şi va reuşi să promoveze cultura românească. Despre Silviu Ivan, senatorul a afirmat că are experienţă în managementul cultural românesc şi şi-a exprimat speranţa că va reuşi să exporte această experienţă şi în afara României. Potrivit Legii 356 din 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, directorii şi directorii adjuncţi ai institutelor culturale româneşti din străinătate servesc un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Regizorul Radu Jude şi monteurul şi producătorul Cătălin Cristuţiu participă la a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 16 – 26 februarie. Radu Jude face parte din Juriul Internaţional al Festivalului, care va decide câştigătorul prestigiosului Urs de Aur, iar Cătălin Cristuţiu este membru al juriului secţiunii de scurtmetraje. Radu Jude a câştigat Ursul de Aur în 2021 cu comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc şi Ursul de Argint în 2015 cu drama istorică Aferim!. Primul său film de ficţiune, Cea mai fericită fată din lume, a avut premiera internaţională în 2009 în cadrul secţiunii Forum a Berlinalei. În aceeaşi secţiune au fost prezentate şi filmele Toată lumea din familia noastră, Tipografic Majuscul şi documentarul Ieşirea trenurilor din gară, pe care l-a co-regizat alături de istoricul Adrian Cioflâncă. Cătălin Cristuţiu a lucrat ca monteur la peste 70 de filme, scurtmetraje şi seriale de televiziune. De asemenea, a editat toate filmele lui Radu Jude, precum şi peliculele Eu când vreau să fluier, fluier de Florin Şerban, laureat al Ursului de Argint în 2010 şi Blue Boy de Manuel Abramovich, recompensat cu Ursul de Argint în 2019.

Scriitorul Dinu Flămând participă la o serie de evenimente organizate în Mexic, în perioada 16-28 februarie, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Turneul începe la Festivalul Internaţional de Poezie Jornadas Pellicerianas din statul Tabasco, dedicat scriitorului mexican Carlos Pellicer, unde autorul va recita din cea mai recentă carte a sa, Primăvara la Praga. La 19 februarie, Dinu Flămând va ajunge în statul Puebla, unde va participa la Seminarul de Poezie din cadrul Doctoratului de Literatură Hispanoamericană al Facultăţii de Filozofie şi Litere. În perioada 21-22 februarie, scriitorul român va participa la lansarea celei mai recente antologii de poezie românească, tradusă de profesorul Gabriela Căprăroiu de la Universitatea La Verne din California. Cu aceeaşi ocazie Dinu Flămând va participa la lansarea ediţiei în spaniolă a volumului său Frigul intermediar, tradus de Omar Lara. La 23 februarie, se va întâlni cu studenţi şi cu membri ai comunităţii româneşti în cadrul unui eveniment literar organizat de Ambasada României în Mexic la Universitatea Sor Juana Ines de la Cruz din capitala mexicană, iar la 26 februarie va participa la un eveniment literar-muzical la Institutul Veracruzan al Culturii, unde va recita poeme din cele cinci volume ale sale deja publicate în America Latină. Turneul în Mexic se va încheia la 28 februarie, la evenimentul cultural Fandango de la lectura din Veracruz, unde Dinu Flămând va recita câteva din propriile poezii, în limba română, cu traducerea în spaniolă proiectată pe un ecran.

Reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român reia, la 17 februarie, programul Romanian Annual Fashion Showcase cu o expoziţie de artă şi modă a creatoarei româno-americane Camelia Skikos. Intitulată IMAGO, manifestarea cuprinde 20 de creații vestimentare selectate din cele mai recente colecții ale creatoarei inspirate din cultura antică Cucuteni, din picturile poetice şi simbolice ale artistei Georgia O’Keeffe şi din universul insectelor. Creațiile vestimentare prezentate în cadrul expoziției vor fi însoțite de schițele și ilustrațiile realizate de Camelia Skikos, care dezvăluie procesul de elaborare. Camelia Skikos a absolvit Facultatea de Design din cadrul Universității Naționale de Arte București. Ulterior, s-a mutat la Londra, unde și-a definitivat studiile de design vestimentar. A lucrat ca designer pentru Gap și Levi Strauss, iar în 2010 şi-a lansat propriul brand Camelia Skikos, cu sediul în San Francisco. În 2011 a câștigat premiul San Francisco Fashion Award pentru cel mai bun designer vestimentar pentru femei. Din 2014, Camelia Skikos este consultant al Google pentru probleme de design vestimentar inteligent.