Jurnal românesc – 06.03.2023
Un cetăţean român în vârstă de 34 de ani a fost identificat printre persoanele decedate în urma accidentului feroviar care a avut loc în noaptea de 28 februarie spre 1 martie în localitatea Tempe din Grecia, a anunţat Ministerul român de Externe. MAE arată un reprezentant al Consulatului General al României la Salonic a informat de urgenţă familia persoanei decedate, cu care se afla deja în contact direct, şi le-a oferit informaţii cu privire la procedura de eliberare a certificatului de deces şi a celorlalte documente necesare transportării trupului în România. Bucureştiul a precizat că repatrierea se va realiza după finalizarea, de către autorităţile elene, a tuturor procedurilor specifice în astfel de situaţii. Totodată, MAE arată că reprezentanţii Consulatului vor continua dialogul cu autorităţile locale şi cu familia cetăţeanului român şi vor asigura asistenţa şi protecţia consulară necesare, conform competenţelor legale. 57 de oameni au murit şi alţi zeci au fost răniţi în urma coliziuni frontale între un tren de pasagei şi unul de marfă, în localitatea Tempe, aflată între Atena și Salonic. Conform anchetei, tragedia a fost provocată de o eroare umană.
Sorin Iordan, 06.03.2023, 11:41
Un cetăţean român în vârstă de 34 de ani a fost identificat printre persoanele decedate în urma accidentului feroviar care a avut loc în noaptea de 28 februarie spre 1 martie în localitatea Tempe din Grecia, a anunţat Ministerul român de Externe. MAE arată un reprezentant al Consulatului General al României la Salonic a informat de urgenţă familia persoanei decedate, cu care se afla deja în contact direct, şi le-a oferit informaţii cu privire la procedura de eliberare a certificatului de deces şi a celorlalte documente necesare transportării trupului în România. Bucureştiul a precizat că repatrierea se va realiza după finalizarea, de către autorităţile elene, a tuturor procedurilor specifice în astfel de situaţii. Totodată, MAE arată că reprezentanţii Consulatului vor continua dialogul cu autorităţile locale şi cu familia cetăţeanului român şi vor asigura asistenţa şi protecţia consulară necesare, conform competenţelor legale. 57 de oameni au murit şi alţi zeci au fost răniţi în urma coliziuni frontale între un tren de pasagei şi unul de marfă, în localitatea Tempe, aflată între Atena și Salonic. Conform anchetei, tragedia a fost provocată de o eroare umană.
În Republica Moldova se vorbeşte limba română şi absolut nicio ţară nu are dreptul moral, legal şi politic de a comenta acest lucru, a declarat ministrul de externe de la Chişinău, Nicu Popescu. Reacţia vine după ce Moscova a criticat proiectul de lege aflat în dezbaterea parlamentului moldovean, care vizează înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile din Republica Moldova. „Noi suntem indignaţi de indignarea Federaţiei Ruse. Limba pe care o vorbim ne aparţine, decizia cum numim această limbă ne aparţine (…) Republica Moldova are o comunitate de istorie, de limbă cu România. Inclusiv, în virtutea acestei comunităţi Republica Moldova face parte din familia europeană. Vom adera la Uniunea Europeană indiferent de comentarii sau lipsa acestora din partea unor state terţe”, a spus şeful diplomaţiei moldovene. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, „îşi abandonează limba maternă” şi a acuzat Statele Unite că s-ar afla în spatele acestui demers. Parlamentul de la Chişinău a adoptat o decizie de aliniere a legislaţiei la hotărârile Curţii Constituţionale. Astfel, limba română devine oficial limba de stat a Republicii Moldova, aşa cum este menţionat în textul Declaraţiei de Independenţă din 1991.
Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu” a susţinut, pentru prima dată după 30 de ani, un concert la Sala cu Orgă din Chişinău. Ansamblul l-a avut la pupitru pe dirijorul de origine basarabeană Yuri Botnari, muzician cu o vastă carieră internaţională. Pe scenă a urcat şi violoncelistul Andrei Ioniţă, unul dintre cei mai apreciaţi artişti români din tânăra generaţie, câştigător al marelui Concurs Internaţional Ceaikovski în 2015. Programul a cuprins „Jocuri româneşti” de Sabin Păutza, binecunoscutul compozitor româno-american care aniversează vârsta de 80 de ani, Concertul nr. 1, în la minor, pentru violoncel şi orchestră, op. 33, de Camille Saint-Saens, şi Simfonia nr. 5, în mi minor, op. 64, de Piotr Ilici Ceaikovski. Spectacolul a avut loc la 5 martie şi a organizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
Producătorul Adrian Pîrvu va participa, cu proiectul „Călătoria soldatului”, la care lucrează împreună cu regizoarea ucraineană Helena Maksyom, la programul de training dedicat producătorilor de filme documentare EURODOC. Cineaștii sunt la a doua colaborare în domeniul filmului documentar, după „Totul NU va fi bine” din anul 2000, când au prezentat o poveste personală despre prima generație născută după dezastrul de la Cernobîl. Documentarul a câștigat Premiul Federației Europene a criticilor de film și Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Film de la Odessa. Programul EURODOC se desfășoară în trei sesiuni de o săptămână. Prima a început la Limburg, în Germania, pe 5 martie şi se va încheia la 11 martie. A doua va avea loc la Varșovia, în Polonia, în perioada 4 – 10 iunie, iar a treia se va desfăşura la Hautes-de-France, în Franța, în intervalul 1 – 7 octombrie. Adrian Pîrvu este parţial orb. S-a născut în 1986, anul dezastrului de la Cernobîl. Mama sa a crezut că problemele sale de vedere au fost cauzate de vizita ei în Ucraina, pe când era însărcinată în șase luni. Absolvent al Universităţii Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale” din București, Pîrvu a regizat și produs mai multe scurtmetraje și documentare. După ce a predat limba engleză timp de un an în China, a lucrat ca producător pentru un ONG care susține persoanele cu dizabilități.
