Jurnal românesc – 31.03.2023

Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat europarlamentarul român Iuliu Winkler. Acesta a spus că Bruxelles-ul ar trebui să-şi asume „o intervenţie politică hotărâtoare” pe lângă cancelarul austriac. „Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă”, a afirmat eurodeputatul. Potrivit acestuia, reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea la Schengen, iar decizia din 8 decembrie 2022 a fost „una revoltătoare”. Iuliu Winkler a anunţat şi a adăugat că la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens. „De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. (…) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (…) Se va întâmpla în următoarele două luni. (…) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată”, a mai spus Winkler. Austria a blocat, în decembrie anul trecut, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi dezminţită oficial de instituţiile europene şi de Europol.

Sorin Iordan, 31.03.2023, 11:42

Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat europarlamentarul român Iuliu Winkler. Acesta a spus că Bruxelles-ul ar trebui să-şi asume „o intervenţie politică hotărâtoare” pe lângă cancelarul austriac. „Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă”, a afirmat eurodeputatul. Potrivit acestuia, reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea la Schengen, iar decizia din 8 decembrie 2022 a fost „una revoltătoare”. Iuliu Winkler a anunţat şi a adăugat că la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens. „De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. (…) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (…) Se va întâmpla în următoarele două luni. (…) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată”, a mai spus Winkler. Austria a blocat, în decembrie anul trecut, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi dezminţită oficial de instituţiile europene şi de Europol.

Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită oficială în Italia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta se va întâlni cu membri ai comunităţilor româneşti din Sicilia, din zonele Palermo, Agrigento și Catania. De asemenea, au fost stabilite întrevederi cu oficiali ai administraţiei italiene.”Sunt proiecte pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le are în derulare și îmi doresc să le promovăm cât mai bine, pentru că sunt dedicate conservării și protejării identității românești din afara granițelor. Nimic nu poate înlocui dialogul direct cu românul”, a spus Cârciu. El a adăugat că, în discuțiile pe care le va avea cu autoritățile italiene, regionale și naționale, va căuta soluții pentru proiecte care vizează sistemul școlar și pentru diversele probleme cu care se confruntă românii din Italia.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat prelungirea stării de urgenţă pentru încă 60 de zile, începând din 5 aprilie. Potrivit administraţiei de la Chişinău, situaţia de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova este ţinta unui larg spectru de manifestări ale „războiului hibrid”, prin care se încearcă destabilizarea statului, cum ar fi promovarea în spaţiul informaţional a falsurilor şi manipulărilor, inclusiv cu tentă militară, instigarea la ură, xenofobie şi separatism. Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a motivat necesitatea prelungirii stării de urgenţă prin agresiunea rusă care continuă în Ucraina şi care, prin consecinţele sale, afectează şi Republica Moldova. „Prelungirea stării de urgenţă este absolut necesară şi din cauza faptului că ne confruntăm, în continuare, cu elemente ale unui război hibrid purtat împotriva ţării noastre – un război menit să ne împiedice să fim o ţară liberă, integrată în Uniunea Europeană”, a spus Recean. Parlamentul moldovean a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul republicii pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. De atunci starea de urgenţă a fost periodic prelungită.

Traducerea în limba croată a romanului „Solenoid” al scriitorului Mircea Cărtărescu a fost recompensată cu premiul pentru „Cea mai bună traducere în limba croată a unei opere literare străine”, a anunţat Ambasada României în Croaţia. Traducătorul, Goran Čolakhodžić, a primit distincţia din partea ministrului croat al Culturii în cadrul unui eveniment la care a fost prezent şi ambasadorul României la Zagreb, Constantin-Mihail Grigorie. Versiunea în limba croată a romanului „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, în traducerea lui Goran Čolakhodžić, a fost lansată în 2022 de editura Fraktura din Zagreb, considerată cea mai importantă editură din Croaţia. În ultimii ani, alte două romane scrise de autori români au fost traduse şi publicate în statul balcanic. În decembrie 2017, a fost lansată la Târgul de Carte de la Pola traducerea în limba croată a romanului „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, iar în noiembrie 2019, la Festivalul European de Literatură de la Zagreb, a fost lansată traducerea în limba croată a romanului „Vârstele Jocului” al scriitorului Claudiu Florian, volum recompensat cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2016.