Noul atlas al deşertificării
Noul Atlas mondial al deșertificării – dat publicităţii în urmă cu câteva zile – arată o presiune fără precedent pe care activitatea umană o face asupra resurselor naturale ale planetei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Coman, 11.07.2018, 14:18
Noua ediție a Atlasului mondial al deșertificării, publicată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este un instrument util, pentru pregătirea de măsuri împotriva degradării continue a solului. Lucrarea este prima evaluare cuprinzătoare, bazată pe date concrete, a degradării solului la nivel mondial și scoate în evidență urgența intervenţiei. Trebuie să schimbăm urgent modul în care tratăm resursele naturale prețioase, dacă vrem să mai lăsăm ceva moştenire şi generaţiilor viitoare – este mesajul autorilor lucrării, a cărei ediţie anterioară a fost publicată în urmă cu 20 de ani. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella:
Vrem să arătăm lumii că un sol sănătos este indispensabil unei viaţi sănătoase. Solul este cel care produce hrană şi biomasă şi contribuie la reglarea circuitului apă-carbon. Atlasul mondial ne ajută să înțelegem problema tot mai spinoasă a deșertificării și a degradării solului, dar și modalitățile de soluționare a ei. Atlasul ne arată o Europă din ce în ce mai afectată de deșertificare, subliniind importanța acțiunilor de protecție a solului. Ar trebui să exploatăm cu tot mai multă grijă şi cât mai ecologic cu putinţă terenurile și apa, în agricultură, silvicultură şi energie, ţinând cont de schimbările climatice. Este chiar abordarea recomandată în Strategia tematică a Uniunii Europene pentru protecția solului și este cea mai mare speranță a noastră de a realiza neutralizarea degradării solului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030.”
Principalele constatări ale Atlasului mondial al deşertificării arată cum creșterea demografică și schimbările intervenite în obiceiurile noastre de consum pun presiune asupra resurselor naturale ale planetei. Astfel, la nivel mondial: peste 75 % din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90 % s-ar putea degrada până în 2050; schimbările climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor agricole, în lume, cu aproximativ 10 %, în următorii 30 de ani; drept consecință a tăierii necontrolate a pădurilor, va fi tot mai greu să atenuăm efectele încălzirii globale; până în 2050, se estimează că aproximativ 700 de milioane de oameni vor fi obligaţi să părăsească zonele în care trăiesc în prezent, din cauza lipsei resurselor solului. Această cifră s-ar putea ridica la 10 miliarde de persoane până la sfârșitul secolului; în Europa, costurile economice ale degradării solului sunt de ordinul a zeci de miliarde de euro anual. Treisprezece state membre s-au declarat serios afectate de deșertificare, între care şi România. Sunt motive mai mult decât suficiente pentu a impune soluţii urgente.
