Perceptii europene cu privire la corupție
Corupția continuă să fie considerată un fenomen răspândit de oamenii de afaceri din Uniunea Europeană, însă această percepție este în scădere, arată un studiu publicat de Comisia Europeană cu prilejul Zilei Internaționale anti-Corupție.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 12.12.2019, 10:02
Barometrul prezintă percepțiile companiilor cu privire la corupție ținând cont de problemele întâmpinate pe diferitele piețe europene, nivelul de răspândire a corupției, răspândirea comportamentelor care duc la aceasta, modul de desfășurare a licitațiilor și achizițiilor publice, anchetarea și sancționarea corupției de către autorități. Barometrul a fost realizat pe un eșantion de 7722 de companii cu cel puțin un angajat.
Aproape 40% dintre companii văd în corupție o problemă atunci când încearcă să facă afaceri în statele membre. Procentul reprezintă media europeană, întrucât există diferențe semnificativă între statele membre – peste jumătate dintre companii privesc corupția drept o problemă în nouă dintre acestea, cele mai ridicate niveluri fiind în România, 88%, Malta – 60% – și Grecia, 58%. La polul opus, doar 5% dintre companii cred că dacă lucrează pe piața daneză corupția reprezintă o problemă, în timp ce procentele pentru Estonia și Irlanda sunt de 8, respective 11%.
Corupția este percepută drept un fenomen răspândit în țările lor de către 63% din companiile europene, față de 75% în urmă cu 6 ani, când Comisia a comandat primul barometru pe această temă, se arată într-un comunicat al executivului european. Din nou, România se află pe primul loc – 97% dintre companiile de aici consideră corupția ca fiind răspândită și foarte răspândită, față de 16% în Danemarca.
Cea mai răspândită formă de corupție este considerată a fi favorizarea familiei sau a prietenilor, urmată de finanțarea partidelor politice pentru a obține contracte din bani publici sau legi favorabile.
Peste trei sferturi dintre europeni consideră că legăturile dintre politicieni și mediul de afaceri duc, în cele din urmă, la corupție, în timp ce aproximativ o treime dintre companii se plâng că au pierdut licitații sau contracte de achiziții din cauza corupției. În sfârșit, încrederea în capacitatea guvernelor de a combate corupția pare a fi destul de redusă: majoritatea respondenților se îndoiesc că, în țările lor, persoanele și companiile implicate în acte de corupție vor fi trimise în judecată și condamnate.
Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru a combate corupția și a adoptat reglementări cu privire la protecția avertizorilor publici, prevenirea spălării de bani și accesul autorităților la informații financiare. Totodată, a fost creat și biroul Procurorului European, conducerea acestuia revenindu-i, în urma unui îndelungat proces de selecție, româncei Laura Codruța Kovesi.
