Deputaţii condamnă manifestările cu caracter antisemit din România
Camera Deputaţilor a condamnat manifestările cu caracter antisemit din România.
Eugen Cojocariu, 31.03.2021, 22:16
Camera Deputaţilor a adoptat, cu majoritate de voturi, o declaraţie comună prin care condamnă manifestările cu caracter antisemit din România şi tentativele de reabilitare a criminalilor de război. Reacţia vine după ce actriţa Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc a primit ameninţări cu moartea.
În documentul citit în plen de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, se subliniază că deputaţii urmăresc cu atenţie şi îngrijorare creşterea numărului manifestărilor cu caracter antisemit în România, tentativele de reabilitare a criminalilor de război şi atacul virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat, a directorului şi a întregului personal din această instituţie de cultură. Camera Deputaţilor condamnă atacul virulent antisemit îndreptat împotriva TES şi orice formă de antisemitism, protestează faţă de tentativele de reabilitare a Mişcării Legionare, ale lui Ion Antonescu şi/sau a altor criminali de război, reafirmă susţinerea în continuare în plan legislativ şi instituţional a acţiunilor de combatere a oricăror forme şi manifestări de antisemitism. Camera Deputaţilor solicită autorităţilor să ia toate măsurile pentru punerea în aplicare a Legii nr. 157/2018 privind prevenirea şi combaterea antisemitismului şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
Camera Deputaţilor mai solicită autorităţilor locale să iniţieze rapid demersurile necesare pentru înlocuirea denumirii străzilor care conţin numele unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război şi susţine importanţa deosebită pe care o are punerea în valoare a patrimoniului evreiesc din România, ca o recunoaştere pentru contribuţia evreilor la dezvoltarea României.
Antisemitismul este o ameninţare la adresa democraţiei, iar asumarea în întregime a trecutului reprezintă un element fundamental al responsabilităţii. Nu vom ceda, nu vom fi intimidaţi, nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi viaţa în teamă. Vom continua să trăim în România, cu aceeaşi demnitate care ne-a caracterizat întotdeauna, a afirmat Silviu Vexler, deputatul comunităţilor evreieşti din România. Potrivit acestuia, două proiecte legislative care redeschid posibilitatea ca, alături de alţi beneficiari legitimi, şi foştii legionari sau membri ai organizaţiilor naziste să beneficieze de indemnizaţii din partea statului român sunt în procedură parlamentară.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a arătat că trebuie să existe un semnal rapid şi ferm pentru susţinerea valorilor care stau la temelia statului român. Nu există vaccin pentru extremism, xenofobie şi antisemitism, a spus el, condamnând escaladarea a ceea ce a numit tendinţe xenofobe, antisemite şi extremiste, promovate în manifestările publice, cât şi elogiile aduse de la tribuna Parlamentului unor criminal de război. Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei, a amintit că România va comemora 80 de ani de la pogromul de la Iaşi şi de la primele deportări către Transnistria. Românii nu au votat pentru ca formaţiuni politice şi lideri politici să se transforme în susţinători ai discursului instigator la ură, ai acţiunilor şi mesajelor xenofobe sau antisemite, românii nu au votat pentru elogierea legionarilor şi a înalţilor funcţionari ai regimului Antonescu care au participat la exterminarea comunităţii evreieşti din România, a adăugat el.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a subliniat că, din nefericire, zilele trecute s-a văzut cum ura, intoleranţa şi desconsiderarea demnităţii umane reprezintă un pericol încă prezent în societatea românească. Este o realitate faptul că astăzi în România se vorbeşte mult mai mult şi mai deschis despre antisemitism. Am făcut eforturi remarcabile împreună, avem legislaţie, avem instituţii şi am făcut paşi importanţi la nivel educaţional pentru a combate acest flagel. Cu toate acestea, vedem că pericolul exacerbării atitudinilor antisemite şi extremiste nu a fost niciodată învins definitiv. În faţa sa, tăcerea, complacerea şi amorţeala morală nu ne mai fac bine, a declarat Marcel Ciolacu.
Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a susţinut că, atunci când există indiferenţă, când se tolerează intoleranţa, se nasc monştri. «Mă întreb, şi nu sunt singurul, de ce e nevoie să spunem iar că antisemitismul n-are ce căuta în această ţară. De ce xenofobia e încă un subiect actual? De ce intoleranţa continuă să fie temă de discuţie? Oare n-am învăţat nimic din trecutul nostru? N-am învăţat că dispreţul naşte dispreţ şi ura naşte ură?» a declarat Barna. Am ajuns aici pentru că adesea considerăm antisemitismul şi rasismul, în general, probleme secundare, marginale, a spus Dan Barna, care a acuzat Alianţa pentru Unirea Românilor de extremism şi intoleranţă, pe fondul declaraţiilor pro legionare din Parlament şi a susţinerii protestelor împotriva restricţiilor impuse de autorităţi pe fondul pandemiei.
În replică, liderul deputaţilor AUR, George Simion, a susţinut că Barna greşeşte faţă de români, iar formaţiunea pe care o reprezintă «a fost prima voce din spaţiul public care a luat act cu stupefacţie de atacul antisemit, suburban la adresa doamnei Maia Morgenstern care este un artist emerit, îndrăgit de românii de pretutindeni». Considerăm comunitatea evreiască din România parte integrantă a societăţii româneşti. Suntem consternaţi de faptul că tema antisemitismului este folosită politic fără raţionament, inclusiv de un înalt demnitar şi un înalt reprezentat din statul român, inclusiv de preşedintele Iohannis şi este inclusă în protestele din ultimele zile, a transmis Simion.
UDMR condamnă ferm antisemitismul, xenofobia şi orice formă de rasism, iar o clasă politică responsabilă trebuie să lupte împotriva acestora, a declarat liderul deputaţilor Uniunii, Csoma Botond, care a adăugat că este inacceptabil să existe într-o zonă a societăţii un cult pentru legionari şi pentru Garda de fier. Nu cred că antisemitismul sau xenofobia reprezintă un fenomen general în România. Cred că România nu este o ţară antisemită. Avem legislaţie, dar cred că autorităţile noastre sunt puţin timorate să aplice prevederile legislaţiei împotriva antisemitismului, a declarat deputatul UDMR.
În intervenţia sa, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a făcut trimitere la evenimentele anilor 30, subliniind că apărarea unei comunităţi este, de fapt, apărarea democraţiei din România. Lucruri de genul acesta li s-au întâmplat şi creştinilor şi musulmanilor şi oamenilor de alte confesiuni şi oamenilor din alte popoare, numai că evreilor li s-a întâmplat într-un mod îngrozitor şi sistematic, a evidenţiat Pambuccian.
