Alocuțiunea susținută de Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 24 ianuarie 2022, o alocuțiune în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mariana Chiriță, 24.01.2022, 11:56

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 24 ianuarie 2022, o alocuțiune în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul a avut loc la Monumentul Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, București.

Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române, a subliniat Iohannis.

Șeful statului a subliniat și faptul că anul acesta Bucureștiul marchează și 160 de ani de când a devenit capitala Principatelor Române., a mai spus Klaus Iohannis, subliniind că este onorat să ia parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor.

Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste a continuat președintele României , și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios.

În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal.

Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată.

Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului.

Un alt element important în procesul de afirmare a identității naționale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unitățile militare.

La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificația acestui simbol național, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului.

Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, șeful statului a decorat drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată Unirea Principatelor, al Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice Alexandru Ioan Cuza și al Batalionului 284 Tancuri Cuza Vodă.

Așa cum am dovedit de atâtea ori în momentele de cumpănă, vom continua să facem tot ce este necesar pentru progresul României, pentru apărarea valorilor democratice și pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

La fel ca în perioada care a urmat Unirii Principatelor Române, avem astăzi instrumentele și resursele necesare pentru a moderniza România. Națiunea română este mai puternică atunci când este solidară și trebuie să prețuim lucrurile care ne unesc pentru a ne fi mai ușor să luptăm cu cele care ne dezbină.

Să acționăm, așadar, zi de zi, cu aceeași tenacitate pentru consolidarea parcursului european și democratic al țării noastre!

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români! , a mai spus șeful statului.

Premierul României, Nicolae Ciucă a apreciat că actul
istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei
politice Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare (…) Prin tenacitate și unitate, românii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității, a transmis premierul.

La rândul său,
preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, din coaliţia la guvernare, Marcel Ciolacu,
a subliniat că, la 163 de ani de la Unirea Principatelor, românii au nevoie mai
mult ca oricând de unitate şi stabilitate (…) Dezbinarea nu ne va salva în faţa provocărilor economice, sanitare şi de securitate, ci tocmai idealurile care i-au animat pe unioniştii de la 1859 şi care încă îi mai animă pe români! La mulţi ani, dragi români,