Retrospectiva săptămânii 17.05-23.05.2020

De la starea de urgență, la starea de alertă/ Românii și starea de alertă/ Economia României, încotro?/ Muncitori români printre străini

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 23.05.2020, 11:55

De la starea de urgență, la starea de alertă

După două luni de stare de urgență din cauza
pandemiei de Covid-19, în România s-a trecut, pentru 30 de zile, la starea de
alertă. Executivul monocolor liberal de la București a adoptat o hotărâre în
acest sens, care a mers, apoi, în Legislativ, unde a fost votată. Astfel,
Guvernul și-a asigurat toate pârghiile şi instrumentele legale necesare,
inclusiv amenzile, pentru a apăra sănătatea şi viaţa oamenilor, după cum declara
premierul Ludovic Orban.

Între altele, în spaţiile publice închise, în cele
comerciale, la locul de muncă, precum şi în mijloacele de transport în comun
purtarea măştii este obligatorie. Sunt interzise mitingurile, demonstraţiile,
procesiunile, concertele sau formarea, în interiorul localităților, a
grupurilor mai mari de trei persoane. Totodată, deplasarea în afara
localităţilor este permisă doar pentru anumite motive şi cu completarea, în
principal, a unei declaraţii pe proprie răspundere. În urma amendamentelor
depuse în Parlament s-a decis, în egală măsură, ca Executivul să pună la
dispoziţia autorităţilor publice locale măşti de protecţie pentru persoanele
defavorizate. Guvernul a decis, ulterior, prin ordonanţă de urgenţă, că 2,3
milioane de astfel de persoane vor primi câte 50 de măşti.

Românii și starea de alertă

Românii au trecut, aproape cu entuziasm, de la
starea de urgență la cea de alertă, mai puțin restrictivă. Oamenii au început
să iasă din locuințe încă din primul moment al relaxării mult așteptate,
parcurile, de pildă, devenind neîncăpătoare. Pe rețelele de socializare au
devenit virale, imagini din parcul bucureștean Herăstrău, unde mulţi tineri au
participat la o petrecere fără să păstreze distanţa fizică și nici să poarte
măști. Aglomerație mare s-a creat și în vămile din vestul României, atât pe
sensul de intrare în țară, cât și de ieșire. Cozile formate de autovehicule
s-au întins pe kilometri întregi.

Pe de o parte, mulți români au ales să vină
în țară, pe de alta, aproape la fel de mulți pleacă la muncă, în Europa. Viața
religioasă în comun a fost reluată, și ea, după două luni în care slujbele,
inclusiv cele de Paște, au fost săvârșite fără enoriași. În fine, prima zi de
relaxare a adus și primul protest la care au participat, în fața sediului
Guvernului, sute de persoane. Nemulțumirile lor au fost legate de încălcarea
repetată a Constituției de către decidenți, de bâlbele și erorile în
gestionarea crizei sanitare și economice actuale sau de amenzile imense, multe
abuzive, din timpului stării de urgență.

Economia României, încotro?

Chemat, săptămâna aceasta, la ʺOra Guvernuluiʺ din
Camera Deputaților, premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul pregăteşte
un plan de reconstrucţie economică post-pandemie, confortat – a precizat el -
de faptul că România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană
în primul trimestru al acestui an. Opoziția parlamentară crede, dimpotrivă, că
politica economică guvernamentală denotă lipsă de soluții. Un duș rece a venit și
de la Bruxelles.

În recomandările sale economice pentru România, Comisia
Europeană spune că, dacă sunt menţinute actualele politici, deficitul bugetar
al ţării va fi de minus 9,2% din PIB anul acesta, de minus 11,4% anul viitor şi
că se va instala recesiunea economică. Comisia recomandă, între altele, sprijin
sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze în special
IMM-urile şi lucrătorii independenţi, precum și extinderea măsurilor de
protecţie socială. Consiliul UE a aprobat, deja, un regulament care va pune în
practică aşa-numitul program SURE, prin care Bruxelles-ul sprijină măsurile de
ocupare a forţei de muncă gândite de guvernele europene. Potrivit Ministerului
Muncii, până la data de 21 mai, în România, peste 600 mii de contracte de muncă
erau suspendate și aproape 400 de mii încetate.

Muncitori români printre străini

Ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la
începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și
cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner, despre
situația lucrătorilor sezonieri români. Violeta Alexandru i-a încurajat pe
muncitori să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil
a recunoscut că infecţia în masă cu noul coronavirus, precum cea din unele
abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă și că muncitorii
români trebuie să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi
sănătate în muncă precum cei germani.

Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o
declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul
pieţei muncii şi al politicilor sociale. În plină pandemie de Covid-19,
numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în
special în agricultură. În jur de 30 de mii de oameni s-au deplasat, în
ultimele două luni, în vestul Europei. Este emblematică noaptea de 8 spre 9
aprilie, când, în plină stare de urgență, circa 2 mii de oameni au plecat în
Germania, la cules de sparanghel. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții
grele de viață și de muncă. Nu e clar nici până astăzi dacă plecarea oamenilor
a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont
propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de
la Suceava, aflată în carantină, în Germania.