O nouă misiune FMI la Bucureşti

O misiune comună a creditorilor internaţionali evaluează la Bucureşti acordul stand-by încheiat cu România luna trecută. Discuţiile se vor încheia pe 5 noiembrie.

Corina Cristea, 22.10.2013, 12:08

Bucureştiul dă examen în aceste zile în faţa instituţiilor financiare internaţionale la care a apelat de trei ori de la declanşarea crizei economice. Actualul acord – de tip preventiv, ca şi precedentul – a fost aprobat de Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional pe 27 septembrie, are o durată de doi ani şi este în valoare de 2 miliarde de euro.

Până pe 5 noiembrie, o misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale analizează la Bucureşti evoluţiile economice recente şi priorităţile reformei economice din România, discuţiile axându-se pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor. Analiştii nu se aşteaptă să existe probleme majore în privinţa ţintelor macroeconomice, subiectele delicate fiind mai degrabă cele ce vizează reformele structurale şi economia reală.

Analistul economic Aurelian Dochia: Sunt convins că discuţiile se vor concentra pe această zonă, mai ales în condiţiile în care eşecul privatizării CFR Marfă este foarte proaspăt; fără îndoială că finanţatorii internaţionali vor încerca să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în acest caz, pentru că era unul din punctele importante ale acordului, CFR Marfă fiind o companie care are un volum mare de arierate şi care are pierderi permanente în fiecare an.”

CFR Marfă a avut anul trecut, conform situaţiei financiar-contabile, o cifră de afaceri de aproape 220 de milioane de euro, realizată cu 8.500 de angajaţi şi a înregistrat o pierdere de 90 de milioane de euro, aproape un sfert de milion de euro pe zi. În principiu, bugetul pentru anul 2014 va fi construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de trei procente şi un curs de schimb de 4,45 de lei pentru un euro. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a precizat, pe de altă parte, că vor fi discutate şi eventuale scăderi de taxe, în măsura în care veniturile pot asigura suportul necesar.

Liviu Voinea: Vom vedea dacă veniturile permit luarea unor măsuri de relaxare fiscală şi, dacă da, care ar putea fi acestea, în condiţiile în care continuă pe ansamblu procesul de consolidare fiscală.” Discuţiile au loc în condiţiile în care acordul a început cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel al deficitului bugetar, ţinta pentru septembrie fiind majorată cu un miliard de lei, la 9,18 miliarde lei (circa 2 miliarde de euro), ca urmare a unor rezultate slabe în ceea ce priveşte veniturile bugetare, care s-au plasat după opt luni sub nivelul programat. Scrisoarea de intenţie stabileşte ţinte nominale de deficit până la mijlocul anului viitor, când autorităţile s-au angajat să se încadreze într-un nivel de 6,2 miliarde lei (circa 1,4 miliarde de euro).