Respingerea Legii minelor
Proiectul de modificare a Legii minelor nu a întrunit, în Camera Deputaţilor, numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat, după ce fusese respins, din acelaşi motiv, şi la Senat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 11.12.2013, 12:32
For decizional, Camera Deputaţilor a respins proiectul de modificare a Legii minelor, după ce, cu numai o zi înainte, el fusese respins şi de Senat. Între altele, proiectul prevedea că în exploatările din România nu pot fi folosite tehnologii care afectează mediul înconjurător, dar obliga, totodată, la utilizarea celor mai avansate metode de exploatare.
Grupul parlamentar al PNL, formaţiune din coaliţia la putere, a susţinut proiectul. Deputatul Răzvan Mironescu apreciază că el este bun atât pentru cetăţeni, cât şi pentru economie. Demersul nostru este de natură să descurajeze practicile ilegale, imorale sau periculoase în industria extractivă şi să favorizeze exploatarea sigură, eficientă şi profitabilă a resurselor naturale ale ţării noastre, folosind cele mai noi tehnologii disponibile în fiecare domeniu.
În schimb, proiectul de modificare a Legii minelor a fost ţinta criticilor partidelor din opoziţie. Printre cei care au votat ‘împotrivă’ s-a numărat deputatul PDL, Lucian Bode: În acest proiect legislativ, nici apa de izvor, din păcate, nu scapă de impozitarea Guvernului. Se introduce o redevenţă inclusiv pentru aşa ceva. Nu suntem de acord nici cu amendamentele care se referă la fondul forestier, la drumurile de acces şi exemplele ar putea continua.
Legea minelor nu serveşte interesele României şi ale românilor – a afirmat şi deputatul independent Vasile Oajdea: Este o lege, după părerea noastră, periculoasă. Ea loveşte în interesele cetăţeanului simplu, nu garantează dreptul la proprietate, mai mult, serveşte intereselor străinilor, a marilor corporaţii şi, din acest motiv, cred că nu ar trebui adoptată.
Recent, ziarul România Liberă explica că noile prevederi din proiectul Legii minelor ar fi trebuit să acopere şi activitatea de la Roşia Montană. Deşi nu exista nicio referire explicită la această exploatare din centrul ţării, nici măcar în titlu – nota publicaţia – proiectul reglementa, implicit, extragerea minereurilor auro-argentifere “de interes public deosebit”, definite drept ‘proiecte prin care se extrag anual cel puţin cinci tone de aur’. Or, o singură exploatare se încadrează 100% în această categorie – cea de la Roşia Montană, unde firma canadiană Gold Corporation estimează că va exploata 15 tone de aur anual, folosind o cantitate impresionantă de cianuri.
Atât la Bucureşti, cât şi la Cluj Napoca, mai multe instituţii publice au fost ocupate de militanţi ecologişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice, care se opuneau proiectului Legii minelor, apreciind că acesta dă undă verde unor exploatări precum cea de la Roşia Montana.
Din septembrie, în fiecare duminică, în centrul capitalei au loc proteste ale opozanţilor respectivului proiect minier, pentru a contesta preconizate activităţi de exploatare în zona monumentelor arheologice, devierea de cursuri de apă sau exproprieri forţate.
