Diplomaţia română şi Ucraina
România speră ca noua legislaţie în domeniul minorităţilor preconizată de deputaţii ucraineni sa fie adoptată cât mai repede, cu consultarea grupurilor etnice si a Comisiei de la Veneţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 05.03.2014, 11:56
Abrogarea legislaţiei cu privire la limbile regionale sau minoritare a fost o greşeală strategică a guvernului nou instalat în Ucraina, numeroase instituţii şi state europene criticând măsura luată de parlamentul de la Kiev imediat după înlăturarea regimului Ianukovici. Legea de abrogare nu a fost, totuşi, promulgată de preşedintele interimar al Ucrainei, Olexander Turcinov, iar deputaţii din Rada ucraineană se găndesc, deja, să elaboreze o nouă legislaţie în materie care, spun ei, va fi mai bună decât cea a fostului preşedinte.
La Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu afirma, într-un interviu pentru Radio România, că şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a solicitat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean interimar, Andrii Deşciţa, ca această nouă legislaţie preconizată de parlamentarii ucraineni să fie adoptată cât mai rapid, cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minorităţii române, precum şi cu asistenţa Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale. Cei doi vor discuta, de altfel, problema la o întâlnire asupra căreia au convenit să se desfăşoare cât mai curând. Ceea ce dorim, declara Aurescu, este ca noua legislaţie din Ucraina să fie în deplină conformitate cu standardele europene în materie.
Legea minorităţilor recent abrogată data din iulie 2012. În baza ei, în zonele în care minorităţile au o pondere de cel putin 10% din totalul populaţiei, limbile minoritare au căpătat importanţă regională. Legea a permis ca aceste limbi să fie funcţionale în şcoli, în afaceri şi în alte domenii. Între ele, se numără şi limba română, vorbită de peste 400 de mii de persoane care locuiesc în special în regiunile Cernăuţi şi Odesa.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu specifica, în interviul acordat Radio România, că Ministerul de Externe va menţine un dialog constant şi direct cu partea ucraineană şi cu celelalte state care au minorităţi pe teritoriul Ucrainei şi care sunt direct interesate de o legislaţie care să protejeze limbile minoritare.
Comunicarea dintre Bucureşti şi Kiev pe tema minorităţii române a fost, în trecut, destul de dificilă. Prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, România a cerut, repetat, Ucrainei să acorde etnicilor români drepturi similare celor oferite de România etnicilor ucraineni. Oricând am ocazia, declara şeful statului român, ofer România ca exemplu pentru modul în care trebuie tratate minorităţile naţionale.
