Reacţii la situaţia din Crimeea
Profund neliniştită de evoluţiile din Ucraina vecină, România îşi reafirmă susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a acesteia şi anunţă că nu va recunoaşte aşa-zisul referendum pentru secesiunea Crimeei.
Bogdan Matei, 17.03.2014, 12:17
Alături de Polonia, Slovacia şi Ungaria, România este una dintre ţarile membre ale NATO şi UE care se învecinează direct cu Ucraina. Frontiera comună depăşeşte şase sute de kilometri. În plus, în vestul Ucrainei, concentraţi, în general, de-a lungul acestei frontiere, există peste 400 de mii de etnici români. Sunt tot atâtea motive pentru care Bucureştiul nutreşte preocupări legitime faţă de situaţia din statul vecin, pentru a cărui suveranitate şi integritate teritorială s-a pronunţat în mod consecvent.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România consideră ilegal referendumul din Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia. Şeful statului român consideră că un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic, care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. Totodată, Traian Băsescu solicită Rusiei să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional şi arată că România sprijină reglementarea crizei pe cale diplomatică.
La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, salută ceea ce numeşte atitudinea pozitivă a NATO în abordarea crizei din Ucraina, prin trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi României, care să monitorizeze criza. „Măsura adoptată de Consiliul Nord-Atlantic vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre”, a declarat Corlăţean. Într-un interviu pentru presa internaţională, şeful diplomaţiei române îşi exprimă îngrijorarea faţă de escaladarea intervenţiei ruseşti la Marea Neagră.
Şi unul dintre adjuncţii lui Corlăţean, secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, afirmă că evoluţiile din Ucraina reprezintă un semnal serios şi alarmant pentru Europa şi că referendumul din Crimeea este nelegitim şi ilegal. „Peninsula poate reprezenta încă un pas într-o nouă spirală expansionistă rusă, iar România, aflată la graniţa cu Ucraina, devine ultimul scut al blocului occidental”, comentează analişti citaţia de media.
Neliniştea României e amplificată de existenţa, la doar 100 de kilometri de graniţa sa răsăriteană, a altui focar de separatism pro-rus: Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar romanofonă), ieşită, de peste două decenii, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.
Pentru analişti, analogiile între Crimeea şi Transnistria, între acestea şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sunt evidente. În context, premierul român, Victor Ponta, afirmă că Uniunea Europeană, ţările membre ale acesteia, trebuie să facă mult mai mult pentru Georgia şi Republica Moldova şi să valideze opţiunea pro-occidentală a guvernelor şi popoarelor din celor două state ex-sovietice.
