România, Rep. Moldova, Basarabia
În România şi în Rep Moldova au avut loc, joi, manifestări politice şi culturale cu ocazia împlinirii a 96 de ani de la unirea provinciei istorice Basarabia cu România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 28.03.2014, 12:44
Evenimentul de la 27 martie 1918 – unirea Basarabiei cu România – reprezintă o parte din actul reîntregirii naţiunii române într-un singur stat, unire desăvârşită la 1 decembrie, acelaşi an. Acestei cotituri istorice i-au fost consacrate, joi, o serie de conferinţe, expoziţii, concerte, spectacole de teatru şi lansări de carte, desfăşurate în peste 40 de localităţi din cele doua state-surori, despărţite, artificial, după al doilea război mondial.
Fostul preşedinte al Rep.Moldova, Mihai Ghimpu, a fost prezent, la Braşov, în inima României, unde a participat la hora unirii, dans tradiţional care exprimă, simbolic, unitatea şi continuitatea naţiunii române.
Preşedintele României, Traian Băsescu a decorat, în aceeaşi zi, mai multe personalităţi din Rep.Moldova, afirmand că România susţine integrarea europeană a Rep.Moldova si doreşte ca acest stat să se bucure de drepturile şi libertăţile pe care UE le garantează.
După desprinderea de URSS, în 1991, Rep.Moldova, urmaşa Basarabiei istorice, şi-a fixat, ca strategie, apropierea de UE şi de România vecină. Bucureştiul şi-a asumat, de la început, susţinerea pentru parcursul european al Moldovei şi a lansat o serie de programe, între care acordarea cetăţeniei române pentru unele categorii de moldoveni precum şi învăţământul gratuit în România.
Situaţia tensionată din Ucraina şi menţinerea focarului separatismului în Transnistria, în estul R. Moldova, fac, astăzi, ca statul moldovean să aibă nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul UE şi implicit, al României – membră a organizaţiei din 2007.
De altfel, un sondaj realizat, luna trecută, de Centrul Român de Studii şi Strategii arată că peste jumătate din populaţia Rep.Moldova crede că, o eventuala unire cu România, într-un context istoric favorabil, e realizabilă, iar 52% doresc explicit acest lucru. Printre avantajele pe care le-ar prezenta reunificarea, pe primul loc se afla libera circulaţie în spaţiul UE, dorită de 41% dintre cei intervievaţi. Cu toate acestea, alte sondaje ne arată că liderul rus, Vladimir Putin, continuă să se bucure de cea mai mare încredere, în Moldova, iar opţiunea pentru uniunea vamală Rusia-Belarus prevaleaza celei de integrare a Moldovei în UE şi în NATO.
Acceptand că naţiunea româna trăieşte în două state, obiectivul Bucureştiului este de a face, astăzi, ca Moldova să devină, cât mai repede, membră a UE, iar cetăţenii ei să accepte, voluntar, valorile europene, ca model de identitate normal.
