Raport privind libertatea presei din România
Politizarea discursului mediatic, folosirea abuzivă a dreptului la liberă exprimare sau utilizarea presei de către patroni ca armă de presiune - acestea sunt câteva dintre concluziile raportului privind libertatea presei în România.
Ştefan Stoica, 06.05.2014, 12:34
Jurnalistul român este prins într-o menghină politico-economică, care îl constrânge să-şi cenzureze opiniile. Observaţia apare în ultimul raport FreeEx privind libertatea presei în 2013, lansat de organizaţia Active Watch. Problemele breslei gazetăreşti nu se limitează, însă, la presiunile politice şi economice exercitate asupra sa. Anul 2013 s-a remarcat şi printr-o degradare a limbajului, marcat de agresiuni verbale şi jigniri.
Raportul FreEex constată politizarea discursului mediatic, evidenţiată de decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic. Potrivit documentului, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida persoane, grupuri sociale, justiţia sau grupări politice. Active Watch remarcă, pe de altă parte, că media îşi abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entităţi private.
La fel de grav, instituţii media şi oameni din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese, în vreme ce mai mulţi politicieni au cerut închiderea unor instituţii media. Există chiar un grup media important a cărui conducere este judecată pentru şantaj. Potrivit Active Watch, Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor, prea mic, nu este în măsură a descuraja astfel de practici. CNA este suspectată că ar fi ţinta presiunilor venite din zona politică şi din partea radiodifuzorilor.
Peste derapajele de ordin profesional şi etic s-a suprapus, nefericit, criza economică, care a agravat starea presei. Instituţii media au încetat să existe, unele ziare au renunţat la varianta print şi există exclusiv în online. Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat. S-au înregistrat demiteri abuzive, întârzieri la plata salariilor. Statutul jurnalistului este vulnerabilizat şi mai mult odată cu expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.
Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, spune că toţi aceşti factori fragilizează serios presa din România, care a ajuns, astfel: “Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil, şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să-i fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”
În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de „Reporterii fără Frontiere”. Într-un alt clasament, realizat de Freedom House, România se află la mijloc, cu o presă considerată parţial liberă.
