Barometrul românesc
Institutul Naţional de Statistică publică un barometru relevant pentru evoluţia societăţii româneşti. Aflăm între altele, că populaţia României va ajunge, în 2060, la 12 milioane de locuitori.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 11.07.2014, 11:47
Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane de locuitori, în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică înaintea Zilei mondiale a populaţiei, marcată, în fiecare an, pe 11 iulie, a Zilei Statisticianului şi a aniversării a 155 de ani de statistică românească.
Anul trecut, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban, la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51,2%, cu aproape 10.000 mai mare decât a bărbaţilor. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată, de Institutul Naţional de Statistică, la 74 de ani şi jumătate.
Pe de altă parte, Institutul a ajuns la concluzia că salariul mediu a scăzut, în luna mai 2014, cu aproape 3%, faţă de aprilie. Analistul economic Constantin Rudniţchi e de părere că rezultatele bune înregistrate de România la nivel macroeconomic nu se reflectă în creşteri corespunzătoare ale salariilor, deoarece companiile din mediul privat suferă, încă, de pe urma efectelor crizei globale.
Constantin Rudniţchi: ‘’Chiar dacă industria, luată global, reprezintă, totuşi, undeva spre 30% din PIB, în România doar anumite industrii sunt performante şi mai mult decât atât, doar anumite companii reuşesc să performeze – în sensul în care reuşesc să crească cu precădere companiile exportatoare, şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere – aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică’.
Aşa se explică, probabil şi faptul că veniturile lunare medii băneşti nu acoperă, în România, decât uşor peste 91% din cheltuielile lunare medii, pe persoană.
Un alt fenomen prognozat de specialişti, zilele acestea, este scăderea inflaţiei care, în lunile iunie – iulie 2014, s-ar putea apropia de zero sau ar putea fi chiar negativă. În România, acest fenomen este neobişnuit după ce, în ultimii 20 de ani, principala obsesie a economiştilor a fost nivelul prea mare al inflaţiei. Unii analişti apreciază că reducerea inflaţiei la un minim istoric va permite Băncii Naţionale a României să-şi ajusteze în jos prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, creând, astfel, spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii-cheie.
