Piaţa energiei
Deşi a obţinut un profit constant în ultimii ani, compania italiana Enel a anunţat că îşi vinde operaţiunile din România, pentru reducerea datoriilor.
Mihai Pelin, 17.09.2014, 12:09
La nouă ani de la venirea sa în România, una dintre cele mai mari companii straine, Enel, se retrage de pe piaţa autohtonă. În 2013, firma italiană de producţie şi furnizare a energiei electrice a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro şi un profit de 290 de miloane de euro.
Ministrul roman al energiei, Răzvan Nicolescu, a început deja, la Roma, discuţiile cu reprezentanţii Enel pe tema vânzării operaţiunilor sale din România.
În vară, italienii anunţau că pregătesc vânzarea activelor de producere a energiei din Slovacia şi cele de distribuţie şi vânzări din România. Planul, susţin ei, are ca scop reducerea datoriei companiei, un proces început în 2013.
În România, Enel a cumparat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricitatii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. În 2008, compania a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucurestiul.
Răzvan Nicolescu declara recent că Enel Dobrogea este de interes strategic pentru statul român şi descuraja companiile private în a depune oferte de cumpărare. Răzvan Nicolescu: “Activitatea de distribuţie este una strategică din punct de vedere al statului român, mai ales ţinând cont de ceea ce se întâmplă în estul României; ENEL Dobrogea are un tip de activitate, care, conform analizelor noastre, este foarte strâns legată de securitatea naţională a României. De la privatizare, s-au întâmplat o serie de dezvoltări, inclusiv în domeniul militar, în Dobrogea.”
Enel deţine în total, în România, o cotă de 34 de procente de piaţa de distribuţie şi aproximativ 20% din piaţa de vânzări. În ultimii ani, preţurile la energia furnizată de grupul italian au crescut constant, iar mai mulţi directori ai firmei italiene sunt anchetaţi în prezent pentru luare de mită.
Pe de altă parte, Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre prin care suspendă calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. Potrivit acestui calendar, asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3% la 1 octombrie.
Piaţa românească nu este pregătită însă pentru liberalizare, consideră analiştii, mai ales în condiţiile în care Moscova a început să reducă livrările de gaz către Europa de Est. În ceea ce pare tot mai mult un război al nervilor, concernul Gazprom a decis, în două rânduri, unilateral, să reducă cantitatea livrată României. De fiecare dată, însă, a revenit asupra deciziei. România nu este singurul stat afectat.
La sfârşitul săptămânii trecute, companiile de profil din Polonia şi Slovacia au anunţat că livrările de gaze ruseşti au fost reduse cu 45%, respectiv cu 10% faţă de cantităţile contractate.
