Alegeri şi campanii electorale
Letonia, Bulgaria, Ungaria, România, Republica Moldova – de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru estul ex-comunist al Europei toamna lui 2014 este una electorală.
Bogdan Matei, 06.10.2014, 12:08
Anul viitor va găsi bună parte din harta politică a Europei Centrale şi de Est colorată diferit faţă de 2014.
În Bulgaria, cel mai pauper stat membru al Uniunii Europene, partidul GERB, de centru-dreapta, a redevenit, după alegerile parlamentare anticipate de duminică, principala formaţiune politică a ţării. Cu circa o treime din voturi, partidul condus de Boiko Borisov, demisionar anul trecut din funcţia de premier, a pus capăt scurtului interludiu de stânga în Guvernul de la Sofia. Minat de acuzaţii de incompetenţă şi suspiciuni de corupţie, mandatul succesorului lui Borisov, Plamen Oreşarski, se încheie prematur, după ce componentele coaliţiei guvernamentale în exerciţiu – socialiştii şi partidul etnicilor turci – au obţinut împreună mai puţine sufragii decât conservatorii singuri. Departe de a a-şi savura victoria, Borisov recunoaşte, însă, că fragmentarea noului legislativ va face foarte dificilă constituirea guvernului.
Şi letonii au ales, la legislativele de sâmbătă, tot dreapta. Alternativa la cele patru partide pro-vest, care vor deţine circa două treimi din mandatele parlamentare, era partidul de opoziţie al rusofonilor şi nostalgicilor rusofili, numit Armonia. Or, notează analiştii, pe fondul îngrijorării provocate de agresivitatea şi apetitul teritorial redeşteptat al Rusiei, electoratul din mica republică ex-sovietică de la Marea Baltică a optat, decis, pentru valorile occidentale.
Duminica viitoare, pe 12 octombrie, la urne vor merge, din nou, şi ungurii. Complet lipsite de suspans, alegerile locale vor fi, potrivit analiştilor, doar o reconfirmare a supremaţiei politice absolute a formaţiunii conservatoare FIDESZ, care, în primavară, şi-a adjudecat fără drept de apel atât legislativele interne, cât şi scrutinul pentru Parlamentul European. Nici deparajele autoritare ale premierului Viktor Orban, nici politica ambiguă a acestuia faţă de Rusia nu par să fi provocat modificări majore în opţiunile alegătorilor. Mai ales că, tot mai debilă, opoziţia liberală şi socialistă a cedat poziţia secundă ultranaţionaliştilor de la Jobbik.
În România, în schimb, totul se joacă înaintea alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Pe 2 noiembrie, primul tur de scrutin va cerne între cei 14 aspiranţi la succesiunea actualului şef al statului, Traian Băsescu. Iar pe 16, finala se va disputa, probabil, aşa cum indică sondajele privind intenţiile de vot, între marele favorit, premierul social-democrat Victor Ponta, şi candidatul opoziţiei de centru-dreapta, primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Membre ale NATO şi UE, România, Bulgaria, Ungaria şi Letonia rămân ancorate în lumea liberă indiferent de culoarea politică a Puterii.
În Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), în schimb, la parlamentarele de pe 30 noiembrie se va juca o enormă carte geopolitică. Riscul ca partidul comunist pro-moscovit, favorit în sondaje, să câştige în dauna coaliţiei tripartite pro-occidentale echivalează cu irosirea a cinci ani de reforme dure şi de eforturi susţinute care, în vară, au fost răsplătite cu incheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Chişinău şi UE.
