Campania electorală, în linie dreaptă
Candidaţilor la alegerile prezidenţiale din România le-a rămas mai puţin de o săptămână pentru a convinge un electorat pe an ce trece mai apatic.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 27.10.2014, 13:44
Duminica viitoare, peste 18 milioane de români cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un preşedinte pentru următorii cinci ani. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a intrat, luni, în linie dreaptă, candidaţii la cea mai înaltă funcţie din stat urmând să încerce să convingă pe ultima sută de metri un electorat a cărui apatie politică s-a manifestat printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă.
Dacă euforia Revoluţiei anti-comuniste s-a oglindit, în 1990, inclusiv în cei peste 85% de români care au votat la prezidenţiale, procentul lor s-a redus treptat, ajungând în 2000 la circa 58%, iar la ultimul scrutin, din 2009, la mai puţin de 55%. Anul acesta, scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, de câteva săptămâni, parcă mai des ca niciodată la bani mărunţi au contribuit, şi ele, la starea de indiferenţă a românilor care, potrivit sondajelor, cred, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.
Prin vot, ei trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc – spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală este menită ca, până pe 1 noiembrie, în ajunul primului tur, să deschidă apetitul pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri sau prezenţe la radio şi televizor. Pe 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte Traian Băsescu: doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Actualul premier de stânga, Victor Ponta, este reprezentantul alianţei electorale PSD-UNPR-PC, iar etnicul german Klaus Iohannis, al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.
În premieră anul acesta, printre candidaţi figurează două femei – Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar. Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. Se mai prezintă la scrutinul prezidenţial, tot ca independent, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
În speranţa că vor conştientiza în număr cât mai mare importanţa demersului de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.
