Cum au votat românii din străinătate
Românii din diaspora s-au prezentat masiv la urne, în turul doi al alegerilor prezidenţiale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 17.11.2014, 13:40
Alegerile prezidenţiale din România s-au jucat până în ultimul minut al zilei de votare. Înainte de a se instala în fotoliul de şef al statului, învingătorul, reprezentantul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, ar trebui să facă o reverenţă adâncă concetăţenilor răbdători – comenta un analist de la Bucureşti, la o zi după turul al doilea al scrutinului. Se referea la miile de români din diaspora care au stat, duminică, la cozi interminabile pentru a-şi putea exercita elementarul drept de vot – imagini de-a dreptul neverosimile au făcut înconjurul reţelelor de socializare sau al televiziunilor din ţară! Pentru mii dintre ei, aşteptarea a fost zadarnică: după ore, au plecat acasă exact aşa cum veniseră în unele cazuri de la sute de kilometri depărtare – adică fără să voteze.
În prima sa reacţie după anunţarea estimărilor făcute la ieşirea de la urne, Klaus Iohannis le-a mulţumit celor care au ales să se prezinte la urne. A adăugat şi că guvernul este responsabil pentru modul cum a fost organizat scrutinul din afara ţării la 25 de ani de la Revoluţia română, când oamenii au ieşit din casă pentru a lupta, între altele, pentru dreptul lor la vot.
După primul tur, zile în şir, Ministerul de externe şi Biroul Electoral Central şi-au pasat răspunderea privind adoptarea unor eventuale măsuri, de altfel răspicat clamate, care să-i ajute pe românii de peste hotare să-şi poată exprima opţiunile de vot în condiţii mai bune decât o făcuseră pe 2 noiembrie. Era vorba, în principal, de mărirea numărului de secţii de votare. Ideea a fost respinsă, or, numărul celor care s-au prezentat, pe 16 noiembrie, la urne a fost mai mult decât dublu faţă de primul tur. Cei mai mulţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franţa şi Germania.
La Torino şi Paris, la închiderea urnelor, rămaşi la uşile secţiilor de votare fără să fi putut vota, cetăţeni furioşi împotriva autorităţilor de la Bucureşti au fost îndepărtaţi cu gaze lacrimogene de jandarmi italieni şi francezi, puşi în situaţia de a-şi face datoria şi de a restabili – în oraşele lor – ordinea şi liniştea publice.
Din solidaritate cu diasporezii, deci în semn de protest faţă de modul în care au fost organizate alegerile din străinătate, mii de români au manifestat, duminică seara, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.
Nu sunt puţini cei care cred că perdante în aceste alegeri sunt autorităţile în ansamblu, nu doar actualul premier, social-democratul Victor Ponta. Între cele două tururi, acesta declara că, dacă va exista un singur român din diaspora care nu va putea să-şi exercite dreptul de vot, « ministrul de externe, secretarii de stat, ambasadorii … vor pleca toţi ».
