SUA, UE şi gazul rusesc
Rusia a renunţat la proiectul South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, care urma să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocolească Ucraina.
Valentin Țigău, 04.12.2014, 12:23
Statele Unite sprijină eforturile Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa faţă de gazul rusesc prin diversificarea surselor şi a rutelor de transport – a declarat, miercuri, la Bruxelles, secretarul de stat american, John Kerry.
Potrivit corespondentului Radio Romania, în cadrul unui consiliu Uniunea Europeană – Statele Unite, John Kerry a afirmat că este nevoie de un plan de reformă a sectoarelor energetice în Uniunea Europeană şi în Statele Unite. Asistăm, a mai spus Kerry, la o creştere majoră a consumului casnic de energie şi avem multe de făcut pentru eficienţa energetică şi pentru dezvoltarea unor economii nepoluante. Kerry a felicitat UE pentru acordul la care s-a ajuns cu privire la livrările de gaze ruseşti către Europa, prin Ucraina.
Reuniunea de la Bruxelles a avut loc la numai o zi după ce Federaţia Rusă a anunţat că renunţă la gazoductul South Stream, ca urmare a obiecţiilor europenilor. Gazoductul, evaluat la 40 milarde de euro, ar fi ocolit Ucraina, dupa ce disputele Kievului cu Moscova în ceea ce priveşte preţul gazelor au afectat livările de gaze către Europa. UE cumpără, anual, 300 de miliarde de metri cubi de gaze, din care 125 de miliarde de la compania rusă Gazprom.
Decizia abruptă anunţată de preşedintele Putin este surprinzătoare, deoarece chiar el a fost cel care a promovat puternic acest proiect, timp de şapte ani de la lansarea lui şi a investit în South Stream foarte mult capital politic.
Americanii şi europenii au declarat, însă, după reuniune, că, plecand de la cazul Ucrainei, energia nu trebuie folosită ca armă politică. Se estimează că, după ce proiectele Nabucco şi South Stream au suferit un eşec, realizarea unui coridor de transport a gazelor naturale între Grecia, Bulgaria, România şi Europa Centrală si de Sud-Est va continua să rămână foarte importantă. România nu riscă sa fie, pe termen mediu, afectată de criza gazelor, pentru că deţine rezerve confortabile de peste 100 miliarde de metri cubi, inclusiv în Marea Neagră.
Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la gazele achiziţionate pentru producerea energiei termice livrate populaţiei a fost amânată, până la 30 iunie 2021, în urma unei decizii luate, joi, de plenul Camerei Deputaţilor în calitate de for decizional. Prin aceasta, s-a dorit protejarea populaţiei ca urmare a semnalelor primite de la toţi producătorii de energie termică referitor la creşterea preţurilor la gaze naturale, de la începutul anului viitor.
