Bugetul României

Bugetul României pe 2015 este construit pe un deficit de 1,83%, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%. Executivul susţine că a fost acordată o atenţie sporită investiţiilor, părere neîmpărtăşită de principala forţă a opoziţiei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 12.12.2014, 13:10

Construit pe un avans al produsului intern brut de 2,5%, bugetul României pentru 2015 reflectă accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice, susţin autorităţile de la Bucureşti.

Guvernul va forţa chiar obţinerea unei creşteri economice de peste 3%, dar acest obiectiv depinde şi de evoluţiile din plan extern, a precizat consilierul primului ministru, Cristian Socol. Bugetul este orientat şi în acest an spre investiţii şi creare de locuri de muncă – cheltuielile destinate investiţiilor sunt mai mari cu 24% (cu 8,7 miliarde lei, aproape 2 miliarde de euro) faţă de acest an, iar construcţia bugetară arată respect pentru mediul privat prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, scheme de garanţii de stat şi ajutoare de stat, mai spune Cristian Socol.

De asemenea, oferă sprijin mărit pentru producătorii agricoli, acordă facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, dezvoltă parcurile industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic.În acelaşi timp, se mizează pe o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 80%.

Respectând în totalitate angajamentele luate de România faţă de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, bugetul ia în calcul un deficit de 1,83% şi o inflaţie de 2,2% şi garantează securitatea financiară a României graţie existenţei unor buffere (fonduri de rezervă) mai mult decât confortabile, de 9,25 miliarde de euro, care ar acoperi pe o perioadă de 6-7 luni toate obligaţiile financiare pe care statul le are faţă de cetăţeni, precum salarii sau pensii. Astfel, sunt eliminate aproape în totalitate riscurile determinate de posibila reapariţie a recesiunii în zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale.

Nevoia de a continua procesul de consolidare fiscală – strict necesar pentru a creşte sustenabilitatea finanţelor publice şi a mări credibilitatea reformelor – este asociată fortificării plasei de siguranţă socială, puternic deteriorată în urma măsurilor de austeritate din perioada crizei. În 2015 creşte substanţial salariul minim, cresc ţintit salariile medicilor şi ale profesorilor, cresc pensiile cu 5% şi sunt implementate măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile, precum cele aflate în sărăcie severă sau cu dizabilităţi.

Cele mai mari bugete sunt prevăzute pentru ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi cel al Economiei. Cei mai puţini bani se îndreaptă spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne.

Din opoziţie, liberalii au anunţat deja că vor vota împotrivă, invocând lipsa precizării explicite a sursei de acoperire a banilor pentru investiţii.