Studenţi români în străinătate
Uitaţi, ignoraţi sau neglijaţi multă vreme de autorităţile din ţară, numeroşii studenţi români care studiază la universităţi străine au devenit, în anii din urmă, interlocutori importanţi ai Bucureştiului oficial.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 09.01.2015, 12:45
În mod tradiţional foarte legaţi de locurile de baştină, românii nu au o istorie îndelungată a migraţiei. Primele valuri de plecări în grup s-au înregistrat abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când mii de ţărani români din Transilvania şi Bucovina, provincii aflate pe atunci sub stăpânire austro-ungară, au luat calea Americii de Nord. Lungă de o jumătate de secol, dictatura comunistă a provocat plecarea altor zeci de mii de oameni, azilanţi deopotrivă economici şi politici. Migraţia masivă a apărut odată cu restaurarea post-comunistă a libertăţilor fundamentale, între care şi aceea de mişcare.
Azi, statistici inevitabil aproximative, fiindcă fenomenul nu poate fi cuantificat exact, vorbesc despre circa trei milioane de cetăţeni români stabiliţi în străinătate. De la zidari şi bone la profesori universitari şi artişti, ei constituie o diasporă răspândită din Italia şi Spania până în Statele Unite şi Canada. Din aceasta fac parte şi studenţii care studiază la universităţi străine, virtuală elită de mâine.
Greu de spus câţi dintre ei se vor repatria după absolvire. Cert e că Bucureştiul oficial încercă să-i aducă înapoi, acasă, sau măcar să-i convingă să-şi pună competenţele şi energia în slujba ţării de origine. Joi, a avut loc Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, care, potrivit organizatorilor, este singurul eveniment de mare amploare ce premiază şi promovează la nivel naţional şi internaţional rezultatele de excepţie ale studenţilor şi absolvenţilor de peste hotare.
Prezent la Gala ce reuneşte, anual, sute de tineri români din întreaga lume, noul preşedinte, Klaus Iohannis, a declarat că: “România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo sau un clip publicitar, ci o viziune şi un complex de acţiuni care să definească cine suntem în lume ca naţiune şi ca stat. Mi-aş dori să fiţi partenerii mei într-un asemenea demers. Pentru că prin ceea ce faceţi sunteţi deja ambasadorii României, lucru pentru care vă mulţumesc.”
Votat, la alegerile din noiembrie, de peste trei sferturi dintre alegătorii din diaspora, Iohannis are o relaţie privilegiată cu concetăţenii din străinătate. El recunoaşte că românii plecaţi peste graniţe vor veni înapoi “când vor găsi în ţară condiţii comparabile cu cele din Occident, când vor avea aici perspectiva prosperităţii, când vor avea o educaţie care oferă un viitor copiilor lor şi un sistem sanitar corect.”
La rându-i, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a pledat pentru încheierea unui parteneriat de colaborare între ministerul de Externe şi Liga Studenţilor Români din Străinătate. El a adăugat că apreciază profesionalismul membrilor Ligii, precum şi modul în care aceşti tineri promovează România în ţările în care studiază.
