România şi jurisdicţia internaţională
România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie. Prin acest act unilateral, Bucureştiul obţine, între altele, dreptul de a aduce în faţa instanţei de la Haga un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii.
Corina Cristea, 05.02.2015, 12:34
Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România.
Proiectul de lege demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre: Într-un mediu internaţional atât de dificil cum este cel de astăzi, soluţionarea paşnică a diferendelor prin mijloace jurisdicţionale este un scop pe care România trebuie să îl urmărească în mod constant.”
Şi fostul ministru de externe, senatorul social-democrat Titus Corlăţean a amintit că proiectul de lege se înscrie într-o conduită constantă a României de promovare a unor modalităţi de reglementare a diferendelor internaţionale pe cale paşnică: Va fi nevoie conform practicii internaţionale şi intereselor specifice ale României ca după vot să încurajăm statele din regiune, care nu au recunoscut încă jurisdicţia obligatorie, să o facă.”
Demersul ministerului de externe, cel care a iniţiat proiectul de lege, a fost lăudat şi de opoziţia din România. Liberalul Dorin Dobra: Salut revenirea istorică a tradiţiei politice externe româneşti la o filieră fundamentală, salut demersul Ministerului de Externe, onorant, nobil, transparent, aşa cum trebuie făcut.”
Decizia luată la Bucureşti confirmă, o dată în plus, încrederea părţii române în capacitatea uneia dintre cele mai importante instanţe internaţionale de a pronunţa soluţii echitabile, fundamentate pe normele şi principiile de drept internaţional. În acelaşi timp, înlesneşte accesul la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, mai ales în raport cu state care au depus, la rândul lor, o declaraţie asemănătoare, permiţând soluţionarea paşnică şi echitabilă a unor eventuale diferende, într-un interval de timp rezonabil şi în deplină concordanţă cu dreptul internaţional.
