Preşedintele României la Chişinău
Nimic nu se schimbă - nici în orientarea pro-occidentală al Republicii Moldova, nici în sprijinul consecvent al României pentru aspiraţiile europene ale Chişinăului.
Bogdan Matei, 25.02.2015, 12:23
Aplicarea reformelor în justiţie, lupta împotriva corupţiei şi dezvoltarea economică rămân, promite preşedintele Nicolae Timofti, priorităţile administraţiei din Republica Moldova, care, după ce a încheiat anul trecut acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, speră să obţină admiterea în Uniunea Europeană în 2020. Iar susţinerea Bucureştiului e, adaugă preşedintele, esenţială: Avem în desfăşurare numeroase proiecte de infrastructură – în sistemul energetic, cel de transport, în educaţie, medicină etc. Sunt proiecte vitale pentru Republica Moldova şi, cu sprijinul preţios al României, ele se concretizează. I-am spus domnului preşente că îmi doresc ca în Republica Moldova să vină mai multe investiţii româneşti, în toate domeniile.”
Aliat, partener, ghid al republicii vecine încă din 1991, când aceasta şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova, România va face, în continuare, tot ceea ce depinde de ea pentru pentru ieşirea Chişinăului din zona gri a spaţiului ex-sovietic. Doar apartenenţa la lumea liberă şi asumarea valorilor occidentale pot garanta democraţia, drepturile omului, statul de drept şi prosperitatea la care aspiră cetăţenii moldoveni – a subliniat, la Chişinău, şeful statului român. Klaus Iohannis: Am discutat cu domnul preşedinte despre beneficiile incontestabile ale integrării europene. Doar integrarea europeană reprezintă garanţia unui viitor prosper, în siguranţă şi demnitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Am fost amândoi de acord că priorităţile care apropie Republica Moldova de acest moment ţin de continuare reformelor în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor – economia, sectorul financiar, justiţia, lupta împotriva corupţiei.”
Iohannis îşi programase în Republica Moldova prima vizită oficială după preluarea mandatului, pe 21 decembrie. Dar, pentru că la Chişinău formarea noului executiv s-a făcut cu întârziere, a decis să îşi amâne vizita şi să aştepte instalarea guvernului. Creat, în cele din urmă, de coaliţia minoritară dintre liberal-democraţi şi democraţi şi susţinut de comuniştii pro-ruşi, Cabinetul condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici e, potrivit analiştilor, fragil politic şi confuz geopolitic.
Înaintea plecării la Chişinău, Iohannis apreciase ca varianta cea mai bună pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova ar fi fost un guvern format din toate partidele pro-occidentale votate, pe 30 noiembrie, de majoritatea electoratului – aluzie la cooptarea în executiv a liberalilor, care, deşi sunt promotorii cei mai decişi ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au rămas in opoziţie. Preşedintele a precizat, însă, că România poate doar să îşi exprime opţiunea, dar nu trebuie să dicteze Republicii Moldova ce are de făcut.
