România în UE
Reformele aplicate în ultimul an plasează România într-o zonă sigură. Ceea ce nu garantează, însă, un progres durabil, apreciază Comisia Europeană
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 27.02.2015, 13:13
La cinci ani după ce a intrat în vria crizei ce a
măturat Europa, România este stabilizată economico-financiar, cu minusuri
evidente şi cu plusuri încurajatoare. Este principala concluzie a anualului
Raport de ţară, prezentat de Comisia Europeană. La capitolul minusuri,
Executivul comunitar remarcă faptul că România nu a ajuns la un acord cu
creditorii săi internaţionali. Şi pentru că Guvernul de stânga de la Bucureşti
a fost de neclintit pe două teme cu un mare impact social, liberalizarea
preţului la gaze şi restructurarea unor mari companii energetice, obişnuita
scrisoare de intenţie nu a fost semnată.
Atitudinea intransigentă afişată de
Cabinetul de la Bucureşti – apreciază analiştii economici – este şi dovada că,
în ultimii doi ani, România a fost din ce în ce mai puţin dependentă de
aşa-numita plasă de siguranţă oferită de acordurile succesive cu troica
finanţatorilor externi.
De asemenea, susţine Comisia Europeana în raportul său,
zonele vulnerabile ale economiei româneşti sunt nivelul redus al investiţiilor,
deficienţele ce însoţesc colectarea taxelor, reforma pensiilor şi achiziţiile
publice. Punctele tari ale României sunt, în schimb, reducerea poverii fiscale
în domeniul muncii, în special odată cu reducerea CAS la angajator, şi
eficienţa luptei împotriva corupţiei, ajunsă la apogeu.
Totodată, Comisia
remarcă pasul înainte pe care Bucureştiul l-a facut la un capitol la care a
suferit îngrozitor după admiterea, în 2007, în UE – absorbţia fondurilor
europene, care cu chiu, cu vai a depăşit 50%, la finele lui 2014.
De altfel,
ministrul de specialitate, Eugen Teodorovici, a declarat, pentru Radio România,
că, din păcate, multe din proiectele cu bani comunitari nu au un impact real
asupra economiei. În plus, el îşi doreşte o simplificare a întregului sistem de
absorbţie şi o purificare a administraţiei publice locale şi centrale, pentru
eliminarea oricărei suspiciuni. Cea din urmă este mai mult decât o măsură
binevenită, în condiţiile în care România ocupă un nedorit loc pe podium în
clasamentul ţărilor în care sunt sifonaţi banii europeni. Atât ca număr de
cazuri, cât şi ca sume deturnate.
Pe de altă parte, semn că, economic, este
departe de colegele sale din clubul comunitar, România are un salariu minim de
nici 220 euro, relevă cifrele publicate de Oficiul European de Statistică
(Eurostat). Doar Bulgaria, colega de suferinţă a României în toate clasamentele
ce reflectă nivelul de trai, stă mai prost, în timp ce alte state din mai
saraca Europă Centrală şi de Est, cum sunt ţările baltice sau Polonia, salariul
minim gravitează în jurul a 350, 400 de euro. Iar asta după ce, în perioada
2008 – 2015, România a avut cea mai mare creştere a salariului minim – 95%. Ceea
ce spune foarte multe despre perioada pre-aderare.
