Republica Moldova în Europa
O delegaţie condusă de noul premier al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Chiril Gaburici, a avut, luni, la Bruxelles, întrevederi cu responsabili ai Uniunii Europene şi NATO.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 17.03.2015, 14:00
Instalarea, în februarie, a noului Guvern minoritar de la Chişinău, inclusiv cu voturile deputaţilor comunişti, tradiţional filoruşi, a aruncat o umbră de îndoială asupra angajamentului european al echipei lui Chiril Gaburici. Acesta trebuie, încă, să demonstreze că va putea continua traseul inaugurat de predecesorii săi la şefia Executivului, pro-occidentalii Vlad Filat şi Iurie Leancă.
Reformele promovate de ei au permis încheierea acordurilor de asociere şi liber-schimb dintre Chişinău şi Bruxelles şi au alimentat speranţele că Republica Moldova ar putea deveni membră a UE în 2020.
Luni, noul premier a mers, pentru a doua oară în mai puţin de o lună, la Bruxelles, unde, cu participarea miniştrilor comunitari de Externe, a avut loc sesiunea inaugurală a Consiliului de asociere UE – Republica Moldova. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a pledat din nou ca Uniunea să răspundă diferenţiat celor şase parteneri ex-sovietici, în funcţie de progresele reale ale fiecăruia. Republica Moldova, a subliniat el, este cel mai avansat stat din Parteneriatul Estic:
Ceea ce am reţinut a fost tocmai impactul pozitiv pe care încheierea acordului de liber-schimb l-a avut asupra comerţului Republicii Moldova. Şi cifrele sunt destul de interesante din acest punct de vedere. Deja există modificări în schimburile comerciale, în sensul unei reorientări mult mai pronunţate a comerţului Repbulicii Moldova spre piaţa europeană. Există creşteri ale exportului în statele UE. Cele mai mari creşteri ale exporturilor sunt în România, conform cifrelor.”
Aurescu şi-a reiterat îndemnul ca toţi membrii Uniunii să ratifice acordurile de asociere şi liber-schimb atât cu Chişinăul, cât şi cu celelalte două state ex-sovietice care au optat pentru Occident, Ucraina şi Georgia. România a fost prima care le-a ratificat, iar cauza europenizării statului vecin e transpartinică.
Nu doar Guvernul social-democrat, ci şi opoziţia de centru-dreapta pledează, consecvent, pentru atragerea Republicii Moldova pe orbita occidentală. Eurodeputatul popular Siegfried Mureşan i-a declarat corespondentului Radio România la Bruxelles:
Federaţia Rusă vrea state slabe şi şantajabile pe care să le poată controla. La fel a fost şi în Ucraina. Prea mult s-a amăgit poporul ucrainean cu ajutorul din Rusia, care însă era întotdeauna un ajutor condiţionat pe termen scurt şi pe care Rusia putea să-l oprească indiferent când voia. Or, UE a contribuit la dezvoltarea statelor din Europa Centrală şi de Est, asta cred că este diferenţa fundamentală. Ce este important acum este să explicăm oamenilor din Republica Moldova, românilor de peste Prut, dar şi minorităţii ruse, care sunt avantajele concrete de pe urma apropierii de UE.”
La prima sa întâlnire cu premierul Gaburici, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis, la rându-i, ajutor pentru modernizarea sectorului de apărare din Republica Moldova.
