Sistemul de sănătate din România
Guvernul de la Bucureşti încearcă să stăvilească exodul medicilor în străinătate, printr-un set de măsuri pe care opoziţia nu le crede, însă, fezabile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 26.05.2015, 13:30
Diagnosticat sever, de mulţi specialişti, drept un pacient aflat în
moarte clinică, sistemul sanitar românesc e o continuă sursă de nemulţumiri şi
frustrări. Bolnavii acuză starea precară a spitalelor, lipsa medicamentelor,
condiţionarea actului medical de cutumiara şpagă, de multe ori mai mare decât
sumele, defel neimportante, pe care le-au plătit, deja, legal, ca asiguraţi.
Medicii, la rându-le, reclamă subfinanţarea sistemului, reflectată în lipsa
aparaturii, insuficienţa personalului şi lefurile mici.
Foarte vocal de câte
ori trebuia să-şi apere breasla, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor,
Vasile Astărăstoaie, între timp condamnat pentru corupţie, afirma că venitul
minim al unui medic din România este de circa 400 de euro, în timp ce în Danemarca
depăşeşte opt mii. Şi că, din cauza salariilor mici, peste 20.000 de doctori au
plecat peste hotare în ultimii ani. El însuşi medic, actualul ministru al
Sănătăţii, social-democratul Nicolae Bănicioiu, a lansat un pachet de propuneri pentru a asigura numărul necesar de
specialişti pentru gărzile din spitale, în condiţiile exodului de cadre de
specialitate în străinătate. El a cerut, luni, sprijinul Parlamentului pentru
adoptarea unui proiect de lege elaborat de guvern în acest sens.
Nicolae
Bănicioiu: Este vorba de o majorare a veniturilor medicilor. Este adevărat, este
o regândire a sistemului, prin acordarea de facilităţi şi, practic, prin
posibilitatea ca printr-o muncă pe care o desfăşori în spitalul public şi
pentru pacienţi privaţi să poţi fi remunerat suplimentar.
Pentru
gărzile efectuate de medici în zilele de repaus săptămânal şi cele din timpul
sărbătorilor legale se acordă, a amintit ministrul, un spor de până la 100%.
Pentru asigurarea continuităţii gărzilor, el propune includerea în acest sistem
a medicilor din anul trei de rezidenţiat, sub supravegherea unui medic
specialist.
Din opoziţie, liberalii nu cred în fezabilitatea acestui proiect.
Deputatul PNL Horia Cristian: Eu cred că lucru ăsta este de neconceput,
pentru că sistemul de pregătire este – ca să fiu eufemistic – foarte slab.
Într-un final, cred că problema este complexă şi ea necesită viziune, ea
necesită o discuţie amplă, care să cuprindă măsuri complexe.
Scepticismul opoziţiei e împărtăşit de mare parte a opiniei publice, mai ales
după haosul creat, la începutul acestei luni, de introducerea obligativităţii
pentru cardul de sănătate. Orice prezenţă la medicul de familie, spital sau
farmacie poate fi decontată numai pe baza acestuia. În lipsa cardului, e
necesară o adeverinţă specială de la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate.
Persoanele neasigurate beneficiază de pachetul minim de servicii medicale, iar
serviciile de urgenţă se acordă fără a fi necesară folosirea cardului. În
momentul intrării în vigoare a legii, sute de mii de asiguraţi nu-şi primiseră,
însă, cardul, iar sistemul informatic n-a funcţionat în primele zile.
